Citat:
În prealabil postat de blueyesa82
sa dea Dumnezeu, desi eu nu-s asa de curajoasa din fire....cum am specificat in primul meu mesaj aici , mi-e cam frica sa am copii pt ca ma tot stresez cu ziua de maine ce va fi, daca ii vom putea oferi toate cele necesare pe plan material o data cu varsta si nevoile copilului....si tot asteptam momentul potrivit cand pot spune asa cum am auzit si-n alte parti "luxul de a avea un copil" ...si poate ca as mai fi asteptat multi ani inainte ,dar sotul meu (el isi doreste de multa vreme un copil) a incercat zi de zi sa ma convinga ca Dumnezeu are grija de copii si ca ar fi momentul....apoi bunica mea mi-a zis ca fiecare copil vine cu "mamaliga lui" si uite asa usor usor amandoi mi-au facut sa realizez ca nu e totul asa de negru si greu cum credeam eu si acum eu sunt cea care nu mai are rabdare :)
|
vreau sa-ti spun povestea unui om caruia i-a lipsit o doaga :)
m-am casatorit acu(apropape) 7 ani, la o vreme cand nu aveam nici liceul terminat.
dupa trei ani jumate a venit fetita mea. a fost bucurie generala in familie.la 2 luni dupa ea am ramas iar insarcinata. mama cand a auzit s-a schimbat la fata. dupa nasterea baietelului , la alte cateva luni am ramas iar insarcinata. de data asta mama s-anecajit tare mult. asa a venit si al treilea.
situatia materiala:am schimbat vreo 8 locuinte(in 7 ani), am trait dintr-unsg salariu(eu eram la scoala). dar niciodata copiilor nu le-a lipsit nimic:haine au primit din toate partile, iar bani ptr mancare aveam intotdeauna. dupa nasterea celui de-al treilea Dumnezeu si-a revarsat din plin mila:am primit si o locuinta prin anl(chirie modica), m-am angajat si eu.
iar acum trag linia:3 copiii frumosi, o casa, o masina, 2 servicii bune.
dar sincer iti zic, daca as fi sta sa ma gandesc la toate astea de la inceput sigur nu as fi ajuns aici. de ce?simplu:de frica
dar ptr ca m-am lasat in grija Domnului totul a mers struna.
asa ca:nadejde! Dumnezeu nu ii lasa de izbeliste pe copiii sai, chiar daca le mai trimite greutati...:)