pentru cei interesati de acest subiect le propun sa arunce o privire peste cartea urmatoare

http://www.scribd.com/doc/22174262/S...isat-Bachiochi

redau din introducere

Epistola pastorală a papei. Primul eveniment care m-a silit să scriu această carte este publicarea epistolei pastorale Dies Domini de către Papa Ioan Paul II la 31 mai 1998. Documentul acesta are o însemnătate istorică enormă, pentru că în el papa îndeamnă la redeşteptarea păzirii duminicii, făcând apel la imperativul moral al poruncii Sabatului şi la nevoia de legislaţie civilă pentru a uşura păzirea duminicii ca zi sfântă.
Epistola pastorală ridică două subiecte importante de care trebuie să ne ocupăm urgent. Primul este apărarea păzirii duminicii de către papa ca întruchipare şi „exprimare deplină" a Sabatului. Acest punct de vedere, aşa cum este arătat în capitolul 1 al acestei cărţi, nu numai că este lipsit de sprijin biblic şi istoric, ci reprezintă şi o îndepărtare semnificativă de la învăţătura tradiţională catolică. Biserica Romano-Catolică a învăţat că păzirea duminicii este o instituţie ecleziastică diferită de Sabat în însem¬nătate şi funcţie. Ioan Paul se îndepărtează de deosebirea tradiţională catolică dintre Sabat şi duminică, pentru a face ca păzirea duminicii să fie un imperativ moral, poruncit chiar de Decalog.
Cea de-a doua problemă este apelul papei către creştini „să se străduiască să se asigure că legislaţia civilă respectă datoria de a păzi sfânta duminică".1 Justificarea pentru un astfel de apel este presupunerea papei că păzirea duminicii este o poruncă morală „înscrisă" chiar în Decalog2 şi, prin urmare, ea trebuie să fie sprijinită de legislaţia civilă promulgată de comunitatea internaţională a naţiunilor.