[MariS_]

Se spune ca era un pustnic neintrecut in smerenie si foarte inaintat
duhovniceste. Veneau la el multi tineri sa ia cuvant de folosinta. Si
mai veneau si neortodoxi. Unul din acestia il intreba pe avva daca
el se poate mantui. Si avva raspunde ca da. Dupa plecarea aceluia,
ucenicul care auzise ce raspuns a dat avva, il intreba: Parinte, da
noua ne spuneai ca numai ortodoxii se mantuiesc si acelui crestin
neortodox i-ai spus ca se poate mantui si el. Cum vine asta? Pai,
sa-ti spun: M-am rugat mult la Dumnezeu sa-mi raspunda la asa
problema, ca tare m-a framantat si pe mine. Si intr-o noapte am
avut un vis. Se facea ca un ortodox si un neortodox au ajuns la
poarta Raiului si acolo ii astepta Sfantul Petru. Sfantu' Petru cand
ii vazu se uita in catastif sa vada daca erau scrisi, apoi le spuse
ca are trecut un singur suflet pe ziua aceea. Ortodoxul spuse
atunci: Sfinte Petre, ala nu poate fi decat sufletul meu caci eu
sunt ortodox, cestalalt nu e. Bine, zise Sfantul Petru, totusi ma
duc sa intreb pe Domnul nostru, ca sa nu fac vreo gresala. Si
pleca. Intre timp ortodoxul il apostrofa pe neortodox de ce mai
asteapta, ca raspunsul e evident, el fiind neortodox. Se intoarce
Sfantul Petru si ii spune celui neortodox sa intre. Ortodoxul se
uita cu nedumerire si spune: Sfinte Petre, da cum ramane cu
faptul ca numai ortodoxii se mantuiesc, ca asa ne-au spus cei
mai inaintati. La care Sfantul Petru scoase o stampila aurita si
o aplica pe acel suflet neortodox. No, acuma e ortodox - zise
Sfantul.