Citat:
În prealabil postat de Fani71
Zaharia, imi rastalmacesti spusele sau nu le intelegi.
In primul rand un de am spus eu ca trebuie sa fie familia mai intai si pe urma Dumnezeu sau jertfa catre El?
Eu cred ca este o confuzie la mijloc: tu vorbesti ca si cum slujirea lui Dumnezeu se face numai prin slujbe si rugaciuni. Eu zic ca sljirea Lui se face si prin viata de familie - inclusiv pentru un preot. De aia zic ca vorbesti fara sa ai experienta personala, cred ca iti inchipui familia exclusiv ca un cuibusor cald de bucurii si placeri. Nu, este si un loc al jertfei, al iubirii dedicate, si adesea al suferintei pentru ceilalti, pe langa bucuriile nascute din dragostea adevarata.
In toate astea, putem si trebuie sa-L punem pe Dumnezeu inainte, putem si trebuie, dar ce in seamna asta? inseamna sa preferam o activitate exterior-religioasa oricarei activitati legate de ingrijirea celor din familia noastra? NU! Inseamna sa traim aceste activitati in prezenta lui Dumnezeu, facand voia Lui, oferindu-le lui Dumnezeu.
Eu asta spun. Nu vorbesc aici de minimalism si compromisuri. Nu ne intelegem cand vorbim.
Nu inteleg ce vrei sa zici cu ordinea dintre Taine. Taina cununiei se face pt un preot inainte de hirotonie, tocmai, deci s-ar putea spune ca atinge un aspect mai esential al fiintei lui.
Si nu stiu de ce zici ca eu sunt multumita de cum traiesc. Nu am zis nicaieri asa ceva. Eu ziceam de cum ar trebui sa incercam sa fim, si nu sa ma dau pe mine de exemplu sau sa spun ca eu traiesc asa. Incerc, sunt pe cale, am inteles niste lucruri, dar sunt departe inca.
Un exemplu practic: stiau ca pentru un episcop, in vremurile cand erau casatoriti, se cerceta cum este in viata de familie, daca traieste in armonie si isi creste bine copiii, ca sa se vada daca va fi capabil sa se ocupe de o episcopie? Deci una o oglindeste pe cealalta...
|
Daca s-au strecurat si neintelegeri (si probabil ca da)imi cer iertare si imi cer iertare mai ales pt. ca sunt asa cum sunt si pt. ca deranjez. Ati vazut si voi ca pt. mine este mult mai important sa respir si sa-mi bata inima si mai pe urma ma gindesc si la mincare ,somn, miscare,munca etc. Suntem cu totii frati ...ne deosebeste taria marturisirii: unii intr-un fel ,altii aproape la fel ,altii doar,,aproape" si altii abia ,,fel" ! Nu o spun cu rautate ci spun ca am si eu un ,,fel".
Destul cu acest subiect,din partea mea desigur.
Sa ne binecuvinteze Hristos pe toti si sa ne rinduiasca o zi cu pace !