Citat:
În prealabil postat de zaharia_2009
De ce va opriti in aspectul preotiei cind stiti bine ca exista si multe alte meserii vocationale in care se procedeaza la fel ? Au nu stiti voi ca marinarul isi lasa familia in port (oras) si el pleaca la treaba lui lasindu-i sotiei marea greutate familiala. Dar de militarii care pleaca atunci cind il trimite tara si slujirea lui pe te miri unde ,ati fi auzit ca pleaca cu toata familia pt. ca ii este greu sotiei cu toate pe cap pt. ca ea este firava si gingasa ? Dar de CFR-isti, aviatori, cosmonauti, geologi, si si multi altii care nu stau nas in nas cu nevasta dar care si ei traiesc tot in familii ca si noi ,ati auzit ? Desigur ca ati auzit si si stiti la fel de bine !Pai si cu atit mai mult atunci cind este vorba de D.zeu si mai ales cind preoteasa si-a ales ea singura crucea aceasta .
De ce va inveninati si sariti ,chipurile aparind gingasia si trainicia familiei ,impotriva misiunii si a jertfei care trebuie sa o faca un preot si o preoteasa fara cirtire ,drept, si tot timpul avind in suflet mai intii pe D.zeu?
De ce ? Pt. ca astazi nu mai auziti si vedeti preoti si preotese cu har decit in povestile fratilor si pt. ca cei adevarati au ajuns atit de rari incit au trecut in povesti parasind realitatea! Iata pretul modernismului contemporam rau inteles !
|
Domnul Zaharia are dreptate, exista foarte multi oameni (hai sa nu spunem categorii profesionale) care se jertfesc si isi iau din timpul lor liber pentru a-i ajuta pe ceilalti. Au fost omisi profesorii din acest sir meritoriu. Profesori care rup din timpul lor si dau meditatii pe gratis, care rup din banii lor si cumpara rechizite copiilor nevoiasi, la facultatea mea, sefa de catedra ii plateste taxa de master unei fete care are probleme financiare (si sa nu va inchipuiti ca 30 milioane vechi pe an e un fleac!), stiu profesori care fac doua nopti albe pentru a-i consilia pe messenger pe studentii lor cum sa isi sustina licenta (si nu se intreaba nimeni ce spun consortii acestora cand isi vad sotul sau soata in fata PC-ului, consiliindu-si niste studenti care poate maine-poimaine nici buna ziua nu le zic). Sunt oameni care accepta sa fie contactati la orice ora si care isi ofera ajutorul neconditionat si nu sunt neaparat din aceia care merg la biserica si se roaga in fiecare zi, sunt unii care au indoieli in credinta lor, insa fiecare fapta buna a lor este precum o rugaciune. Daca acestia sunt asa.... dar preotii, slujitori ai lui Dumnezeu, cum ar trebui sa fie?
Si ca sa dau si un exemplu preotesc... cineva ii lasa un mesaj parintelui sau duhovnicesc ca are nevoie de un sfat urgent din partea lui. Parintele vede mesajul abia la 11 noaptea si intreaba: mai este valabila rugamintea? i se raspunde afirmativ. si cu toate ca parintele acela avea stabilita la ora aceea o randuiala de rugaciune si pregatire pentru liturghia de ziua urmatoare, a rupt din timpul sau vreo jumatate de ora ca sa ii explice fiului duhovnicesc cum sa procedeze in greaua lui incercare. Sa ne ajute si pe noi Dumnezeu sa lucram mai bine si sa criticam mai putin!