Citat:
În prealabil postat de Meritoriu
cristiboss56 eu discutam cazul majoritatii. Majoritatea nu ucide, nu fura, nu este reprezentata de cei in afara legii. Principiul pe care se bazeaza aceste legi este simplu : sunt considerate si incriminate gesturile care afecteaza in orice fel existenta celorlalte persoane din jurul nostru. Spre exemplu, viata sexuala a cuiva, atata timp cat respecta legile, nu are cum sa te afecteze pe dumneata. Insa faptul ca persoana respectiva iti salveaza viata prin descoperirea sa revolutionara in domeniul medicinei, te afecteaza. Dumneata folosesti obiecte inventate, concepute, create, construite de oameni care au pacatuit mai mult sau mai putin. Dumneata esti un om care pacatuiesti. Nu ai de unde stii, insa, daca o faci mai mult sau mai putin decat cei din jurul tau. Asa ca orice discutie pe seama acestui subiect este redundanta. Chiar si prin ultimul comentariu denoti o deloc subtila aroganta :
" Esti in mare ratacire de asta data ! Faci mari confuzii , judecand pe toti la gramada , intr un joc periculos de " idei " si cuvinte ."
Cat despre explicatia lui topcat :Din cate am vazut, in viziunea crestina, omul e un summum de pacate, cele pe care le "mosteneste" plus cele pe care le acumuleaza singur in viata sa trupeasca. S-a ajuns sa se gaseasca o explicatie care implica pacatul pentru absolut orice. Tin minte ca cinema mi-a spus in momentul in care discutam despre copilul unei persoane apropiate, diagnosticat cu sindromul Down, ca el este cel ce ispaseste pacatele parintilor, pentru ca se mostenesc. Astfel, parintii sunt si ei pedepsiti pentru ca au pacatuit. Mi se pare o aberatie. Nu pot sa accept o asemnea explicatie fantezista ce jigneste inteligenta oricui. Cum sa pui pe fruntea unui copil un asemenea stigmat ? In loc sa te gandesti ce poti sa faci pentru a-l ajuta, sa inventezi corelatii de genul acesta. Ma scuzati, dar rar mi-a fost dat sa vad genul acesta de idei malitioase ( malitios e chiar un eufemism in situatia data ).
Dezvatati-va de obiceiul de a da tuturor fenomenelor o explicatie care va convine. Sau macar incercati sa va asumati subiectivismul.
|
Stai fara griji, pana la urma este doar un punct de vedere iar crestinismul, din pacate se cam multumeste sa se afiseze mai mult din latura teoretica astfel, caci, atunci cand vine vorba de practica suntem cam pe aceiasi unda, traim si ne confruntam cu acelasi " eu " complex si atat de firesc.
Iti sustin ideile fiindca incerc pe cat posibilul sa nu ma amagesc cu acel subiectivism de care vorbeai, cu atat mai mult cu cat stiu foarte bine ce-nseamna cu adevarat credinta in viata oamenilor , concret si nu in plan de iluzii.
Iar Cristi...ti-a raspuns pe masura, adica la fel de subiectiv si " rautacios", sa-i spunem asa, specific " credintei "....
Iluzii si iar iluzii....pierzand din vedere natutraletea si firescul omului deosebit, caci el este deosebit, noi il tot schimonosim de legi si principii pe cat de absurde pe atat de neputincioase ca patima in sine.
Draga Cristi, poate ca sunt in ratacire, dar te intreb pe tine, tu, tu unde esti, esti deja in rai ?