[cristiboss56]

În prealabil postat de Meritoriu

Pacatul in sine nu omoara, Sida, din pacate, da. Si o face oricui, indiferent de sex, religie, nationalitate, rasa.
Gasesc aceasta polemica in jurul subiectului pacatelor in mare o pierdere de timp. Sunt de parere ca valoarea unui om este data de faptele sale obiective care ajung, chiar si involuntar, sa aiba un impact pozitiv asupra celorlalti. In loc sa impartiti oamenii in cei care se duc in rai si cei care se duc in iad, mai bine faceti un gest intru ajutorarea altora. Daca e s-o luam pe aia dreapta peste 90% din populatie va ajunge in iad - dupa cum ipoteza crestina o dicteaza - din cauza unei palete largi de pacate. Pentru ca 90% din populatie indeplineste unul sau mai multe din criteriile incriminate. Asta e realitatea. De ce ? Pentru ca fac din sex o placere sau li se mai intampla sa se masturbeze ? Insa intre acei 90% sunt oameni care au salvat o viata, zece vieti, mii sau poate chiar milioane de vieti. Cum ? Intamplator s-au aflat la momentul potrivit la locul potrivit si au salvat pe cineva de la inec, sau sunt pompieri si au stins un foc periculos sau sunt cel care a descoperit banala aspirina.
Acestea sunt lucrurile care conteaza pe lumea asta. Gesturile astea. Acestia sunt "sfintii" vostri. Oamenii care efectiv fac un lucru extraordinar-salveaza alti oameni.
Inainte de a va mai avanta din nou in discutiile de genu asta, rupeti-va o jumatate de ora din timpul vostru pentru a face un gest simplu, dar uimitor de eficient: mergeti si donati sange. E unul din cele mai banale lucruri pe care le puteti face, dar care are un efect puternic pozitiv. Am facut un topic undeva pe forumul acesta cu informatii cuprinzatoare despre donare. Cautati-l pentru ca m-as bucura sa vad ca ati raspuns la apelul meu.
Lasati chestiunile de budoar in seama fiecaruia.
In loc sa scormoniti pe cei din jur in cautare de demoni mai bine deschideti larg ochii, altele sunt dramele vietii.

Una din dramele noastre , deloc de neglijat conform cu Învăţăturile Sf. Parinţi, este şi decăderea noastră, imoralitatea noastră, căutând mai tot timpul a ne face avocaţi ai răului , avocaţii Diavolului, cu ştinţă sau făr de ştinţă . În rest văd că încet , încet, ne lepădăm de Ortodoxie, cu voie sau fără voie, dar ne lepădăm şi asta mi se pare cel mai grav înainte de orice , lepădarea de Hristos . . .