[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Nu se vede insa nicaieri poruncita tinerea zilei a saptea pana la scoaterea evreilor din robia Egiptului.

La fel nu se vede nicăieri porunca a VI-a, şi totuşi Dumnezeu numeşte călcarea ei păcat lui Cain. Concluzia: "nu se vede", însă era poruncită.

În prealabil postat de Danut7

Chiar daca s-ar admite ca zilele creatiei ar fi fost de 24 ore si nu epoci -cum spune El prin proorocul Sau

Nu spune nimic de epoci, nu induce în eroare!

În prealabil postat de Danut7

"Ca o zi inaintea Domnului este ca mii de ani" (Ps. LXXXIX, 4 II Petru III, 8)

De ce nu ai postat întreg versetul? El zice în continuare: "...şi o mie de ani ca o zi."
Asta vrea să zică că Domnul este atemporal, nu că zilele Creaţiei ar fi fost mii de ani...

În prealabil postat de Danut7

nu se poate sti ce nume a purtat ziua a saptea, fiindca n-a existat o astfel de zi pana la Moise.

A purtat numele Shabbath, aşa cum apare în originalul ebraic (şi în Facerea şi în Ieşirea).

În prealabil postat de Danut7

"Odihna" de care se aminteste, inseamna ca El a terminat toata lucrarea Sa pe care a binecuvantat-o si a sfintit-o ca sfarsit al acestei lucrari. Dealtfel, asa cum graieste El insusi prin proorocul Isaia : "Dumnezeu nu oboseste, nici nu-si sleieste puterile" (Isaia XL, 28). Deci El n-are nevoie de odihna. "Tatal Meu pana acum lucreaza ; si Eu lucrez" (Ioan V, 17), zice Domnul. Cum Dumnezeu este existenta, Viata insasi, odihna sau incetarea activitatii Lui ar insemna incetarea vietii, sfirsitul existentei lumii.

Aşa, şi...? Se poate spune la fel şi despre om?

În prealabil postat de Danut7

Pentru Adam, in rai, toate zilele erau sfinte, pentru ca el traia in apropierea lui Dumnezeu, in stransa comuniune cu El, sfintind numele Lui si slavindu-L zilnic, fata catre fata. Dupa alungarea lui din Eden, ca urmare a pacatului neascultarii, munca a devenit o truda pentru existenta, iar trupul a simtit nevoia de zile de odihna pentru refacerea fortelor fizice si spirituale.

Uiţi (sau uită autorul de unde citezi fără ghilimele) un aspect fundamental al sabatului: sabatul nu înseamna doar odihnă fizică şi spirituală, ci şi o zi de părtăşie cu Dumnezeu. În Eden, Dumnezeu a instituit sabatul [şi] pentru a Se întâlni cu omul, pentru părtăşia cu el. Putea să facă altceva (cum zici, El lucrează continuu), dar a ales ca să stea cu Adam în ziua a şaptea.

În prealabil postat de Danut7

Odihna cea noua si desavarsita a venit prin Invierea lui Hristos, in ziua Invierii , ziua Domnului.Acesta este odihna pe care Domnul a facut-o si sarbatoare si praznuirile pe care le-a lasat.

Afirmaţia aceasta nu are acoperire in Scriptură. Precum vezi, autorul aformaţiei nu dă nici un text biblic, e doar o teorie omenească.

În prealabil postat de Danut7

Deci daca ei nu vor intra in odihna Domnului, inseamna ca Domnul a facut alta zi de odihna si sa lasat o alta odihna si alta zi de odihna poporului lui Dumnezeu,precum odinioara lui Israel.

De ce "o altă zi de odihnă"? Cum faci trecerea de la odihna spirituală a mântuirii, la ziua săptămânală de odihnă? Pavel nu spune aşa ceva în Evrei. Şi nici măcar Iosua nu le-a vorbit evreilor de o altă zi de odihnă!

În prealabil postat de Danut7

Nu crestini incalca legea prin tinerea odihnei, ci evreii au calcat odihna de aia Dumnezeu a adus alta zi de odihna si alte sarbatori poporului lui Dumnezeu.

Cam nebuloasă fraza asta. Dacă evreii "au călcat odihna" (asta fiind sabatul - după concepţia ta) de ce a schimbat Dumnezeu odihna creştinilor? Logic era s-o schimbe pe cea "a evreilor" (tot în concepţia ta).