[Iustin32]

În prealabil postat de don_razvan

Fratilor, discutia incepuse de la faptul ca adventistii neaga viata sufletului dupa moarte. Pai nu adventistii neaga asta, ci Scriptura. Cititi va rog in Eclesiastul 9:5. Acolo se spune ca "cei morti nu stiu nimic".
Sa admitem ca sufletul merge in rai/iad dupa ce moare omul. Atunci care ar mai fi rostul judecatii de apoi si pentru ce ar mai veni Isus a doua oara ? Doar ca sa mai invie nistre trupuri putrezite ? Nu e logic. In Matei 16:27, Isus spune ca "are sa vina in slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui". Atentie la ce timp este pus verbul "a rasplati": VA RASPLATI, nu A RASPLATIT pentru ca daca sustinem faptul ca sufletul merge in rai sau iad, a fost deja rasplatit.
Stiu ca adeptii doctrinei despre viata sufletului dupa moarte se bazeaza foarte mult pe Pilda bogatului nemilostiv din Luca cap 16 dar sa nu uitam ca aceea este o PARABOLA care vrea sa transmita un mesaj; ideea pe care vrea sa o transmita Isus este aceea exprimata in versetul 31 si anume ca daca noi nu credem in Cuvantul care ne-a fost lasat si in Scriptura, nu vom crede "nici chiar daca ar invia cineva din morti" pentru Dumnezeu ne-a lasat suficiente dovezi pe care sa ne intemeiem credinta. Nimeni nu se poate scuza de acest lucru.
De ce spun ca aceasta parabola nu are nici o legatura cu realitatea ? Pai asa cum afirma majoritatea dintre voi, la moartea omului, sufletul merge in rai sau in iad. In cazul asta, va pun o intrebare: Are sufletul degete ("sa-si moaie degetul in apa"), ochi ("si-a ridicat ochii") sau limba ("sa-mi racoreasca limba") ??? Din cate stiu, sufletul este duh, nu ?
Sau, credeti ca din rai, sfintii asista neincetat la chinul celor rai ?
Eu cred k putem sa judecam singuri astfel de lucruri si va indem sa studiati Scriptura in ansamblu, in context, pentru ca "nici o proorocie din Scriptura nu se talcuieste singura" (2 Petru 1:20).

Iata cum ati denaturat cuvantul Scripturii. Textul este altfel la noi:
20. Aceasta ştiind mai dinainte că nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia;

2. Şi cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii. (2Tim 2,2) Asa s-a transmis invatatura Bisericii cu care voi nu aveti nici o legatura.
Iata ce spune Scriptura despre suflet:

21.

Căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig.

22.

Dacă însă a vieţui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu ce voi alege.

23.

Sunt strâns din două părţi: doresc să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Hristos, şi aceasta e cu mult mai bine;

24.

Dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup.
(Filipeni 2

Aici Sf Ap Pavel isi manifesta dorinta de a fi impreuna cu Hristos despartindu-se de trup ca de o haina sau cum il numeste Sf Ap Petru ,,cort,,:

13.

Socotesc, dar, că este drept, câtă vreme sunt în acest cort, să vă ţin treji, prin aducerea aminte,

14.

Fiindcă ştiu că degrabă voi lepăda cortul acesta, precum mi-a arătat Domnul nostru Iisus Hristos.

15.

Dar mă voi sili ca, şi după plecarea mea, să vă amintiţi necontenit de acestea,
Noi credem in amandoua si in viata vesnica si in inviere. Scriitorul bisericesc Tertulian spune:
,,Prima judecata o incearca sufletul, ca unul care a fost si pricinuitorul tuturor faptelor. Dar el trebuie sa astepte si invierea trupului sau, pentru ca sa primeasca rasplata pentru ce a facut cu ajutorul trupului, care s-a supus poruncilor lui.,,
Prima judecata e pe temeiul cuvantului.,, Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata,, (Evrei 9,27)
(Apoc. 6, 9-11). "Si cand a deschis pecetea a cincea, am vazut, sub jertfelnic, sufletele celor injunghiati pentru cuvantul lui Dumnezeu si pentru marturia pe care au dat-o.
Si strigau cu glas mare si ziceau: Pana cand, Stapane sfinte si adevarate, nu vei judeca si nu vei razbuna sangele nostru, fata de cei ce locuiesc pe pamant? Si fiecaruia dintre ei i s-a dat cate un vesmant alb si li s-a spus ca sa stea in tihna, inca putina vreme, pana cand vor implini numarul si cei impreuna-slujitori cu ei si fratii lor, cei ce aveau sa fie omorati ca si ei."
1 Petru 3.18 „Pentru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar VIU FĂCUT CU DUHUL, CU CARE S-A COBORÂT ŞI A PROPOVĂDUIT ŞI DUHURILOR ŢINUTE ÎN ÎNCHISOARE, care fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţine suflete, adică opt, s-au mântuit prin apă”.