Citat:
În prealabil postat de irina2009
am descoperit de putin timp acest forum si as vrea sa va impartasesc ceva din experienta mea. Deasemenea, am o mare problema pe care, va rog, as vrea sa o rezolv cu ajutorul vostru, in special al celor avizati.
am 40 ani, sunt casatorita de 20 ani, am un copil de 17 si de 10 ani traiesc cu sotul meu ca fratii. asta din cauza alcoolului (in principal) si de aici gelozie cumplita (pe orice barbat m-ar fi salutat, pana chiar si pe fratele meu). Nu am putut trece peste insulte si betie si am pus capat vietii sexuale, conditia fiind de a renunta la alcool (cu toate implicatiile sale) in favoarea sexului. prietenii si paharul au fost mai tari decat mine! in tot acest timp eu m-am ocupat de casa, copil, studii, socrii (au decedat ambii in 3 ani), nu am calcat stramb si l-am asteptat. de dragul copilului de a avea mama si tata. acum a facut cumplita boala a secolului, CANCER! tratamantul cu citostatice este devastator, dupa cum toata lumea stie, dar eu cu rabdare si multa grija il sustin si fac tot ce pot sa se simta bine.
DAR sunt constienta ca nu va mai fi nimic din tot ce a fost. oare, viata mea intima s-a terminat definitiv la 30 de ani? merit sa ma gandesc la o clipa de bucurie trupeasca? care e pacatul cel mai mare? merita sa fiu nedreapta cu mine si sa sufar mai departe tot pentru el?
va rog, ajutati-ma sa gasesc adevarul si calea cea dreapta!
|
Draga Irina, uite aici raspunsul cel mai potrivit pentru tine:
Citat:
În prealabil postat de monica.miholca
Eu cred ca nu e rau sa te gandesti si la bucuria ta, chiar si la bucuria trupeasca. Cred ca e normal.
Si cred ca te simti putin vinovata pentru gandul asta.
(ne intrebi,merit?).
E normal ce iti doresti, si daca asta simti, ce rost are sa te minti pe tine; primeste gandul, e firesc, asa ne-a facut Domnul, sa multumim pentru asta. E semn ca esti sanatoasa.
Mai departe, arata gandul asta Domnului cu sinceritate si intreaba-L pe El ce sa faci. El te iubeste si te cunoaste.
Nu stiu din ce oras esti, in cluj, timisoara, iasi, bucuresti (poate si in alte parti) sunt centre pentru sprijinirea persoanelor dependente de alcool si a celor co-dependente, adica cei care traiesc cu alcoolicii. Se numesc Alcoolicii anonimi, respectiv Al Anon. merita sa mergi Al Anon, e un grup de oameni cu aceleasi probleme si te ajuta foarte mult.
Sunt cateva carti care se ocupa de codependenta
Labirintul codependentei
http://www.scribd.com/doc/10960595/L...ependentei-bun
Iesirea din Labirint
http://www.scribd.com/doc/12731221/Iesirea-Din-Labirint
Femei care iubesc prea mult.
http://www.scribd.com/doc/3760014/RO...besc-prea-mult
Informatii mai gasesti si aici
http://www.sfintiiarhangheli.ro/alcoolismul.php
Doamne ajuta! |
Felicitari Monica!
----------------------------
Irina, raspunsurile la intrebarile tale nu le vei gasi de la nimeni, doar d ela Dumnezeu.
Ai suferit, si inca foarte mult.
Cancerul la ficat, datorat bauturii, e groaznic, el de fapt acuma re mai mare nevoie de tine decit inainte. A ajuta si sprijini un om bolnav, a avea cura de persoana bolnava, duce la mantuirea sufletului.
Faci un bine pentru el, dar il faci si pentru tine.
In momentul d efata, datorita faptului ca in viata ta conjugala nu a existat ceva normal, trebuie mai intai sa iesi din starea de abuz a alcoolului, pe care ai trait-o, in toti acesti ani.
te duci pe site-ul Maicii Siluana, si acolo te inregistezi, si ar fii minunat daca tu ai face acea hai sa zicem "terapie".
O vei face pentru tine, doar pentru tine.
De ce?
Deoarece dupa titia ani de viata chinuita, separata sentimental, intim in momentul asta poti sa dai din lac in put.
Nu poti fii sigura ca nu vei alege un alt barbat care se va comporta la fel cu tine, sau mai rau chiar.
Ar fii minunat daca ai urma sfatul Monicai.
Apoi, vei decide singura, vei avea puterea de a decide singura ce va trebui sa faci cu viata ta personala.
