Ma surpinde judecata ta Cristi.
Cum sa spui ca departez de biserica, pentru ca incerc sa ma indepartez de fapt de un anume extremism.
Da, am niste limite de intelegere si mai ales imi este teama de extreme, de fanatism.
Eu vad si simt credinta altfel, nu ma pierd in astfel de detalii.
Pentru ca de fapt ceea ce sustineti voi, cel putin teoretric, pentru ca repet nu pot sa stiu si daca aplicati pentru voi, sunt detalii extreme: sa ceri uni care si asa are relatii cu sotul/sotia numai 1 data in saptamana sa nu mai aibe nici atat, sa ceri femeii sa stea departe de credinta fiindca asa a creat-o Dumnezeu, sau sa judeci credinta dupa aceste aspecte sau dupa bucatica de branza mancata in zi de post, mi se pare extrem si chiar ne-crestin. La fel si cu alte lucruri de ordin personal.
Eu sunt de acord cu moderatia, cu infranarea si stiu ca totul este sanatos si permis in anumite limite, dar ceea ce vad la anumiti teologi si mireni este extrem si ma sperie.
E bine sa ne mai uitam in lume si sa vedem la ce poate conduce exagerarea in oricare religie(adica dorinta de detalii exagerate) si sa avem grija sa nu cadem si noi in el.