"Botezul copiilor este o necesitate. Trimitand pe sfintii apostoli la propovaduire, Mantuitorul Hristos le spune sa boteze pe toti care vor crede in El. Si cum cei ce pot crede sunt adultii, porunca Domnului se refera in primul rand la ei. Dar ea nu exclude nici pe copii. Era natural ca adultii auzind cuvintele Evangheliei sa se fi simtit obligati intii sa primeasca botezul. Dar dupa ce au fost botezati ei, nu era nici o piedica sa fie botezati si copiii acestora. Sfintii apostoli, care stiau de la Hristos ca nimeni nu se poate mantui fara botez (Ioan, 3, 5), si de aceea au botezat si copiii.
Ei boteaza familii intregi care cuprindeau, negresit, copii : temnicerul din Filipi, auzind cuvantul lui Dumnezeu din gura lui Pavel si Sila, s-a botezat el si toti ai lui (Fapte, 16, 33) ; la fel Lidia, auzind cuvantul lui Dumnezeu, s-a botezat ea "si casa ei" (Fapte, 16, 15) ; sfantul apostol Pavel spune ca a botezat "casa lui Stefana" (I Cor., 1, 16). Origen, de pilda, spune ca Biserica a primit de la sfintii apostoli traditia de a boteza copiii, iar canonul 110 al sinodului din Cartagina anatematizeaza pe cei ce resping necesitatea botezului copiilor.
Inscriptii din catacombe dau, de asemenea, marturii despre botezul copiilor. Este adevarat ca botezul copiilor nu devenise o regula generala in primele secole; in primele veacuri, era si institutia catehumenatului, adica a pregatirii pentru botez, si erau multi catehumeni care amanau botezul cat mai mult si, daca era posibil, pana pe patul de moarte, stiind ca botezul sterge toate pacatele, deci nu numai pe cel stramosesc. Intre cei trei mii botezati la cincizecime au fost sigur si copii (Fapte 2, 38-39). (crestinortodox.ro)
|