[ory]

Vickuo, lasa lucrurile sa mearga de la sine, fara a-ti induce singur panica pentru faptul ca te simti deja panicat, asa, dupa cum spui, din senin.
Sa stii ca nimic nu este din senin, lucrurile si sensibilitatea noastra fata de acestea sunt mult mai complexe decat iti inchipui, chiar daca tu crezi ca toate sunt bune in viata ta. Nu este chiar asa, aceste lucruri vin din teama, iar, in general teama vine din nesiguranta, nesiguranta vine din neacceptarea adevarului, a unui lucru, a realitatii exterioare si, aceasta negare macina pana secatuieste fiinta de resursele energetice.
Si eu am trecut prin asa ceva si stiu cu toata fiinta mea ca, aceasta problema sufleteasca este mai dureroasa decat orice problema fizica, insa eu am luptat foarte mult cu mine insami, ca sa nu ajung a apela la pastile si la doctorii care, in general iti adancesc problema, te determina sa ajungi a fi marginalizat de cei din jur si de tine insuti. Dar aceasta lupta cu tine insuti este cea mai grea lupta, insa si victoria este cea mai frumoasa...cum se spune.
Chiar daca la inceput pare a nu da randament, gandirea pozitiva sa stii ca face minuni, in mod subconstient se infiltreaza in stimulii propriului creier si-l determina sa-ti transmita simtaminte pozitive, stimuleaza secretia de serotonina si dopamina, hormonii fericirii.
Este foarte complicat...este o intreaga lume de descoperire si cercetare a ceea ce te inconjoara fiindca, in realitate esti inconjurat de multe satisfactii si lucruri demne de a le conferi bucuria intampinarii, dar negativismul si otrava gandului negativ nu-ti permit sa vezi si tu acestea. Stresul chiar invadeaza organismul cu toxine...apropos !, sper ca nu fumezi sau altele de genul...
Si, cand te gandesti ca totul sta pitit doar la nivelul propriului psihic si, pe cat este de nevazut , pe atat e de puternic si poate sa-ti croiasca un drum tare anevoios daca nu incerci sa te opui, sa-l smecheresti pe acest creier ciudat...crede-ma, el se adapteaza mai mult decat iti dai seama si, asa cum poate sa te distruga din nimic, tot astfel poate sa-ti si vindece durerea fiindca forta este aceiasi .
Poate fi vorba si de un dezechilibru chimic, poate fi vorba de o izolare la care te-ai supus , probabil o perioada, iar izolarea este cel mai propice teren pentru aparitia depresiilor. Odata cu izolarea pierzi sensul atator lucruri marunte din viata de zi cu zi, dar care dau creierului treaba pentru a nu-si directiona resursele spre lucruri malefice, spre autodistrugere.
In armata este o vorba, trebuie sa combati plictiseala cu orice pret pentru a nu deveni constient de propriile temeri...asta este secretul !
Umple-ti viata cu tot felul de lucruri, fie ele mari sau mici...chiar daca la inceput pot parea nesemnificative, incetul cu incetul te vor duce pe drumul acesta normal pe care-i vezi pe cei din jur ca merg...
Ai grija de tine fiindca nimeni nu o poate face mai bine decat tine, exploreaza-ti toate resursele pentru a castiga aceasta lupta.
Si, bine-nteles, cauta alinare si la Dumnezeu, dar in puterea in care o poti face, numai tu stii cum...