Calea mea spre Dumnezeu este presarata cu cativa tradafiri si foarte multi spini . In acesta viata drumul meu a fost si este un drum al suferintei trupesti si sufletesti . Problemele mele de sanatate s-au facut vizibile de la o varsta frageda , iar acum s-au agravat . Dar pe langa atata suferinta Dumnezeu mi-a dat o bucurie ,pe fiul meu . De aceea nu m-am prabusit pana acum ,pentru ca el ma ajuta sa merg mai departe si de aceea lupt pentru fericirea lui . Pentru el sunt in stare sa calc toata viata pe spini . Nu il laud ,dar cand ma simt rau ,el este langa mine .Cand plang ,el imi sterge lacrimile . Cand isi va gasi jumatatea lui ,eu il voi ajuta ,asa cum pot ,ca drumul lui sa fie presarat cu trandafiri . Iubesc foarte mult copii si de aceea abia astept sa imi bucure viata cu nepotei . Nu sunt indiferenta la suferinta celor din jur . Am un suflet prea milos ca sa pot fi rea . Nu ma laud cu calitatile mele ,dar astai adevarul .Viata si necazul meu inca nu mi-au schimbat caracterul . Dar un lucru s-a schimbat ,nu mai sunt atat de deschisa , la discutii ,asa cum eram inainte de acest necaz . Acest fapt se dotoreaza unor persoane rele , care fac dintr-un necaz un subiect de barfa . Dar este bine de stiut ,ca fiecare vom fi supusi la aceste incercari ,mai devreme sau mai tarziu .
|