Cred ca sunt de discutat motivele pentru care o face, mai degraba decat ce anume face.
Filtrul acela pe care il mentionezi anterior nu este acelasi si nu el ne leaga intre noi. Daca doresti sa te convingi, studiaza caracteristicile culturilor pre-crestine de exemplu. Nu retin daca tu sau altul dintre vorbitorii anteriori (am citit toate comentariile inainte de a decide sa intervin) a mentionat o idee in sprijinul ateismului, prin care atat ateul cat si crestinul stiu ca a omora un alt om este rau. In culturile pre-crestine omorul ritual era un act frecvent, se omorau chiar si copii mici ca si sacrificii aduse zeilor (cultura Maya de exemplu, dar nu e singura). Asta arata ca, in lipsa lui Dumnezeu ca izvor al moralei crestine unice, morala atee nu este una singura, ci este diferita de la popor la popor.
Cand insa tu te referi la morala atee, de fapt, in continut, o percepi cu aceleasi elemente ca si morala crestina. Este intr-un fel normal, e o conditionare cultural-istorica daca vrei. Tu nu poti imagina in acest moment un sistem moral care sa fie fundamental diferit de morala acceptata majoritar de poporul in a carui cultura ai fost crescut si educat (indiferent care ar fi acesta), in cazul nostru morala crestina. Nu poti face mental abstractie de mediul cultural in care ai crescut, care te indreapta catre principiile morale pe care le sustii, chiar daca sub alta denumire. E ca in literatura SF, indiferent de autor, problemele pe care le dezbate aceasta literatura sunt tot cele general umane (chiar daca sunt populate cu elemente care sa zicem nu exista in prezent si ar putea exista in viitor) nu pot depasi sfera umanului pentru ca nu avem reprezentari dincolo de aceasta sfera, nu ne putem depasi propria conditie, nici macar cu imaginatia.
Admir energia pe care o investesti in acest topic, foarte interesant, si, cred, foarte important pentru tine. Nae Ionescu spunea ca "Ateul este mai aproape de Dumnezeu, cu care se lupta in permanenta, decat un crestin secat sufleteste".
|