Da, si eu cred ca parintii ar trebui sa aiba intelepciunea si sa le arate copiilor dragostea pe care le-o poarta, sa se ocupe de ei, sa-i ingrijeasca, dar si sa-i educe spre independenta, incetul cu incetul. Sa nu fie deci posesivi si sa ii faca dependenti si imaturi.
Dragostea este un ca mers pe o sfoara intinsa, o acrobatie, trebuiesa nu calci nici in dreapta nici in stanga, ca sa ramai in echilmibru - si in general, nu numai dragostea de copii.
Se pare ca majoritatea bolilor si tulburarilor psihice apar din cauza unei forme denaturate de dragoste pe care le-o poarta parintii copiilor.
Nu cred ca neaparat munca femeii este de vina in problemele actuale. Cunosc cazuri de mame care au ramas acasa cu copiii si au avut un fel de dragoste dezastruos pentru ei. Posesiv, de exemplu.
Uneori e mai bine pentru copil sa stie ca mama lui mai are si alte lucruri importante in viata in afara lui. Mai ales de la o varsta incolo.
Si mai ales, cred ca nu este bine sa se neglijeze relatia dintre soti de dragul relatiei cu copilul. Sa nu uite parintii ca sunt si un cuplu, nu numai parinti. Asta se va rasfrange in bine si asupra copiilor.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
|