[ory]

Aproape toate problemele care le pune Sophia sunt absolut reale si justificate, dupa cum se stie si eu ma pot regasi in multe dintre cele expuse de ea. Nu inteleg de ce i se pune pumnul in gura pe premiza ca nu are dreptate si atat, reprezinta opinia ei, una foarte obiectiva daca este sa analizam situatia dincolo de toate scrierile cu care ne-am obisnuit, cea din perspectiva realitatii vietii crestinilor si a clericilor in societate.
Aspectele care le aduce ea in vedere chiar sunt reale, multe dintre ele sunt ingrijoratoare, insa, nu le putem intelege din latura crestinului resemnat care nu stie decat sa posteasca si sa mearga periodic la biserica, si atat. Exista si o latura a crestinilor mult prea implicati in aceasta tagma a bisericii, care, de altfel se si contamineaza cu tot cusurul ei de dincolo de aparenta.
Daca nu am mai inchide ochii, daca am sta si am asculta aceasta persoana, care stie, de fapt ce vrea si ce doreste sa aduca in vedere si in atentia credinciosilor, poate am reusi sa mai si remediem atatea nereguli care exista in atitudinea celor care se tot falesc cu Cuvantul Lui Dumnezeu, dar nu si cu respectul pentru acest cuvant.
Prea ne inchidem inimile in teoriile interminabile ale unei credinte imaginare, in acelasi timp in care toti credinciosii din jur ne ranesc, preotii ne seduc, nepasarea imbraca perfidele straie ale umilintei aparente.
Pe mine ma lasa rece multe din aceste teorii fiindca stiu prea bine ce-nseamna credinta si ce-nseamna credinciosii...doua lucruri, din pacate diferite. Nici pe departe nu pretind ca eu sunt mai presus, dar sa admitem realitatea egoismului interminabil din oameni, cu sau fara inzestrare verbala.