[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Copilul face parte din fiinţa ei în acel moment şi este o copie a tot ceea ce este ea în acea perioadă de nouă luni de zile. Dacă mama este echilibrată şi înfrânată în pornirile sale, copilul moşteneşte şi se va naşte cu acel echilibru, dar dacă nu este echilibrată ci dimpotrivă foarte dezordonată şi indiferentă, de asemenea copilul se va naşte cu acea genă de dezechilibru, de dezordine şi îi va fi greu şi poate imposibil de a se redresa toată viaţa. Observăm că unii oameni se nasc foarte întunecaţi şi nu numai că nu cunosc lumina, dar nici nu vor să o cunoască şi se opun cu îndârjire împotriva luminii şi a binelui înrădăcinată în adâncul fiinţei lor ca moştenire de la părinţi. Mulţi dintre ei sunt irecuperabili în viaţă şi aşa se sfârşesc.
Ce important este ca femeia când este gravidă să se roage , să încerce pe cât îi este cu putinţă să fie bună, să fie iertătoare, să nu urască, să nu invidieze, cu alte cuvinte să trăiască în acea lumină a harului Duhului Sfânt şi acele stări se vor transmite copilului. El se naşte cu aceste înclinaţii : să se roage, să fie bun, să fie iertător, să nu invidieze şi poate toată viaţa va fi aşa, dacă şi el va concretiza şi va fructifica acele înclinaţii pozitive genetice. Dacă femeia gravidă fumează are înclinaţii păcătoase, nu se înfrânează de la tentaţiile păcătoase, copilul se naşte cu acele malformaţii şi poate toată viaţa va fi o copie a mamei sale în comportare. << Va continua >>

Deci, un copil începe să se educe de către mamă încă din pântece. El, sărmanul copil, este sinteza celor doi părinţi în momentul conceperii, moşteneşte bagajul genetic al celor doi părinţi. Dar, după aceea evoluează pe parcursul şederii celor nouă luni în pântecele mamei sale şi primeşte ceea ce îi dă mama ca hrană spirituală şi materială, născându-se după aceea sănătos trupeşte şi sufleteşte.
Bărbatul are şi el marea obligaţie ca atunci când nevasta este însărcinată să-i creeze cadru ambient, să o ajute cât mai mult, să-i creeze lumină, pace, linişte, dragoste. El, ca bărbat, în acel moment nu are ce să-i transmită copilului direct, dar indirect prin raportul pe care îl are faţă de femeia sa influenţează pe copil în rău sau în bine. Bărbatul trebuie să se ferească să nu o supere pe nevasta lui gravidă cu nimic. Să nu o certe, să nu o tulbure cu starea lui negativă, deoarece dacă el este tulburat, acea stare tulburătoare i-o transmite femeii lui, iar femeia, odată ce primeşte starea aceea negativă de tulburare, automat i-o transmite şi copilului şi copilul devine tulburat şi neliniştit. Dacă tata se bucură, se bucură şi femeia lui gravidă şi se bucură şi copilul lor din pântece. <<< Va urma cu ultima parte, despre raporturile sexuale din ultimele luni de sarcină ale femeii >>>