Eu am pomenit de bani, pentru ca majoritatea romanilor care parasesc tara o fac pentru un trai mai bun, lucru, de altfel cunoscut si perceput ca atare.
Si eu am muncit afara pentru o situatie mai buna acasa, dar uneori ma gandesc ca am platit un pret prea dur dpdv psihologic pentru aceasta situatie, chiar daca cei care nu au o situatie materiala satisfacatoare considera ca este un moft sa fii nemultumit. Durerea este ca acest aspect nu-l putem intelege din experientele altora ci doar din cele personale, prin sacrificiu de sine.
Pe multe persoane plecarea din tara le marcheaza, le schimba categoric viata si mentalitatea, de multe ori intr-un sens nu tocmai pozitiv. Pana la urma si cariera poate reprezenta sursa materiala a situatiei.
De plecarea din tara ar fi foarte multe de spus...
Sora mea geamana este la o distanta de 15000 de km. departare de mine si uneori ma doare tare mult acest lucru. Imi doresc sa o vizitez intr-o dimineata, sa stam la barfa...sa facem ceea ce fac niste surori gemene, si tare imi este dor de ea, parca imi vine sa fac abstractie de distanta si sa merg la apartamentul alaturat sa-i bat la usa si sa-mi deschida ea. Nu se poate !
De ce atatea sacrificii pentru...chiar, pentru ce ?
Vom trai mereu departe, ne vom auzi periodic la telefon...vom albi, vom imbatrani si vom realiza ca "am trait atat de departe" unii fata de ceilalti. Cel mai greu lucru este atunci cand afli o veste proasta despre un deces. Atunci realizezi cel mai acut ce-nseamna sa traiesti departe de familie, de cei dragi, cat timp se pierde instrainandu-ne unii de ceilalti.
Chiar daca mi-a ramas o familie numeroasa acasa, atat de singura ma simt deseori...fiindca ea este "sarmaluta mea" (asa ne spuneau doctorii in spital dupa ce ne-am nascut prematur).
Pana la urma, ce-nseamna timpul ? Departarea ?...Omenia ?
...nu mai pot sa scriu, m-au napadit lacrimile.....
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
|