La manastire nu se incalca postul si nu cred ca se taie porcul.
Iar pe cei din afara manastirii, care mananca la pomana porcului, sa nu-i judecam, caci cine mananca pentru Dumnezeu mananca; iar cine nu mananca, pentru Dumnezeu nu mananca.
Iar in post ispitele sunt f mari; nu e de mirare, ca te straduiesti, si in finalul zilei gresesti. De aceea Sfintii Parinti ne atrag atentia sa ne folosim de paza gurii:dintii si buzele, si nimic sa nu raspundem la provocari. Poate tocmai de aceea mergem la spovedanie la inceputul si la sfarsitul postului.

Se face caz de dezlegari, caci unele au aparut mai nou in calendarul bisericesc, si lumea adevenit atenta; prefera sa tina mai multe zile de post, decat prea putine.

Conteaza si mancarea, ca ajutor pentru sfintirea noastra. Un corp caruia nu-i dai de mancare cat ar vrea el, nu mai e dispus la pacate, ca atunci cand ii dai din belsug de toate.
Deci, ca sa poti sa te abtii dela ispite, posteste si trupul te va urma ca un slujnic devotat.

Pentru ca ai vorbit despre tine in legatura cu postul iti voi spune si eu, ca am invatat doar de putini ani sa tin postul. Nu numai ca nu imi este greu, dar ma bucur cand vad ca se apropie postul. Ma bucur mai ales de Sf. Impartasanie care il insoteste.