[orthodoxia.i.thanatos]

“Am fost unul dintre barbatii de la Facultatea de Politie care au fost trimisi sa opreasca priveghiul in acea noapte, cu cinzeci de ani in urma, la biserica Sf. Ioan Teologul. Calendaristii tineau priveghi acolo pentru ca eram in ajunul Inaltarii Sfintei Cruci (dupa calendarul vechi). Pentru ca era foarte multa lume, mai mult de doua mii de persoane, n-am mai incercat sa arestam preotul, asa cum ni s-a ordonat, ci ne-am asezat in liniste intr-o curte din vecini si am asteptat sa se termine slujba. Pe la 11:30 noaptea am auzit zgomote ciudate si puternice venind dinspre multime. Ne-am ridicat imediat si am fugit intr-acolo sa vedem ce se intimpla. Toata multimea era intr-o stare de mare traire. Unii plingeau, altii strigau “Doamne Miluieste!”si ingenunchiau si aveau ochii ridicati spre cer, iar altii lesinau coplesiti de emotie. Ne-am uitat si noi si am vazut minunea: o Cruce enorma si care radia, sus, mult de-asupra bisericii, iluminind intreaga zona. La inceput am fost coplesiti de frica, dar imediat ne-am revenit si uitind pentru ce am fost trimisi acolo, am cazut in genunchi si am plins ca niste copii. E lipsit de sens sa va mai spun ca am ramas la priveghi pina la sfirsit, dar nu ca persecutori, ci ca si crestini adevarati. Dimineata cind ne-am intors la Facultate am spus tuturor despre marea minune pe care am fost invredniciti sa o vedem. Dupa aceea au facut o investigatie si noi toti am jurat ca am vazut Sfinta Cruce clar si sus pe cer.”
(Ioannis D. Glymis, ofiter de politie pensionar, Peristeri)