Citat:
În prealabil postat de mihailt
La Sfantul Sinod al saptelea ecumenic s-a aratat cum de catre Sfintii Parinti si foarte probabil folosindu-se foarte mult ceea ce a scris uriasul Sfant Parinte Ioan Damaschinul cum sa se picteze Sfintele Icoane.
Si numai cele care se picteaza asa sa fie cinstite.
Ca lui Sfantul Maxim Cavsocalivitul cand i s-a aratat Maica Domnului i s-a aratat cu Domnul nostru Iisus Hristos in brate pe varful Sfantului Munte Athos.
Nicidecum nu s-a hotarat la acel Sfant Sinod Ecumenic ca sa se picteze icoane cu "Sfanta Inima a lui Isus Cristos" sau "Sfanta Inima a Fecioarei Maria".
|
Este adevarat. Trebuie sa ne amintim insa ca acel sinod al 7lea, mai intai respins din neintelegere (proasta traducere a termenului pt icoane, s-a tradus in latina prin 'a adora', ca pe Dumnezeu deci), mai tarziu acceptat mai degraba tacit, nu a fost din pacate receptat in occident. De accea dupa evul mediu, incepand cu arta gotica, s-a pierdut si felul de arta apropiat de icoanele ortodoxe care mai exista prin traditia duhovniceasca comuna pana in arta romanica.
Deci catolicii nu au icoane, in felul in care avem noi, pe care sa le venereze si i n fata carora sa se roage (prin influenta ortodocsilor au inceput sa apara si la ei, dar nu sunt folosite si intelese in acelasi fel). Ei au imagini cu teme religioase. Printre altele si cele de care zici, care corespund unei pietati catolice tarzii (oarecum snetimentale dar poate nu numai, au si ceva simbolic poate).
Ce este grav este ca de fapt arta icoanelor la noi a fost cam pervertita de arta occidentala, si mai rau, de subprodusele ei, mai ales in sec. al 19lea. Si acum mai vedem insa, la mai toate standurile bisericilor, astfel de icoane sentimentale, cu culori stridente, persoane pictate in stil realist, cu expresii de intensa emotie pe fata etc, care nu sunt de fapt icoane in deplinul inteles al cuvantului.