[ory]

Ar trebui sa ne fie teama doar ca ne-am pierdut oamenia si conduita moral-crestina, ca invocam o credinta pe care nu suntem capabili sa o simtim...o revolta poate constitui, in cele din urma simtire,o nepasare nu va insemna niciodata smerenie.
Si eu am simtit si am crezut ca tine Ancah, am predicat si am judecat asa ca tine, si stii de ce...pentru ca eram copil, pe cat de imatur pe atat de fragil, pe cat de departajata de pacate si instincte, pe-atat de sigura pe vorbe, pe scrieri si simtiri. Asa esti si tu ! Asa imatura si pacatoasa cum ma crezi, sa stii ca eu iti cunosc trasaturile credintei proprii, am trecut prin ele, copilaria si batranetea ajung la un moment dat sa semene , tu, insa, nu vei trece niciodata prin ce am trecut eu(chiar daca ma consideri strict raspunzatoare), asa cum eu nu voi trece prin ceea ce ai trecut tu dpdv social...lumesc.
Acum, am picat cu picioarele pe pamant, nu am vrut eu, dar am fost fortata si este dreptul meu sa fiu ceea ce sunt. Cred cu tarie ca Dumnezeu judeca dupa particularitatea vietii fiecaruia, dar si a personalitati acestuia, de aceia mi se pare atat de inutil sa ne contrazicem si sa ne luptam in doctrine, cand totul este atat de vast si de sugestiv, mai degraba dincolo de noi.
Teoria nu va evidentia niciodata credinta unui om.....