In urma cu o saptamana am reusit sa ajung la rezervatia doamnei Cristina Lapis:Libearty.
In pofida vremii ploioase,pot spune ca m-am bucurat de fiecare secunda pe care am petrecut-o acolo.
Rezervatia este imensa,chiar nu ma asteptam sa fie atat de mare,foarte bine pusa la punct,o adevarata oaza pentru cei 44 de ursi existenti,adunati fiecare de pe la circuri,gospodarii,gradini zoologice,persoane particulare,fiecare avand propria lui istorie trista.La unii se mai citeste inca,in privire,tristetea si traumele lasate de mana unor oameni care nu au stiut sa le respecte dreptul la viata,altii s-au refacut aproape complet.
Ursii se afla in tarcuri care au si cativa km,sunt impartiti pe grupuri,fiecare avand bine stabilita ierarhia si seful.
Ca urmare,doresc sa va prezint cativa din ursuletzii care nu s-au ascuns de ploaia mocaneasca de afara si au venit la gard,curiosi,sa ne intampine:
In stanga e Lidia,o ursulica foarte frumoasa,dar extrem de agitata.Angajatul rezervatiei ne-a spus ca a trait in Poiana Brasov in cusca unui individ cu probleme psihice,care permanent o impungea cu ceva ascutit dupa gratii.
De 4 ani se afla in Libearty,si-a revenit mult,desi mai sunt momente cand face crize de isterie muscandu-si labutzele posterioare.
Cand ne-a vazut ca plecam de langa tarc,s-a ridicat in doua labutze si s-a uitat lung dupa noi.
Max,ursul orb de la Sinaia,un urs care intr-adevar mi s-a parut extrem de blajin.Se odihnea ca un copil ostenit cu capul pe labele din fata,din cand in cand mai adulmeca vizitatorii,ca apoi sa isi reia linistit odihna.