[COLOR=black]Majoritatea celor de aici CREDEM in Dumnezeu. Suntem deja porniti pe drumul cunoasterii Lui si a cailor Lui. [/COLOR]
[COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]Partea cu liberul arbitru. luata separat, mi se pare relativ simpla. Aici inteleg. Stiu ca eu aleg daca sa cred sau nu, si sa imi urmez alegerea. Orice fac, in viata, isi are urmarile sale, potrivit in cele din urma, alegerii facute.[/COLOR]
[COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]Atunci cand noi, cei ce dorim mantuirea, si dorim sa nu il suparam pe Dumnezeu, [/COLOR][COLOR=black](deci am ales, avand liberul arbitru, sa credem in si sa il vrem pe Dumnezeu), ajungem in situatia sa ne rugam din tot sufletul cu toata fiinta pentru ceva, Dumnezeu ne asculta rugaciunile, sau face dupa planul pe care il are cu noi cu fiecare in parte? Ok, da, Dumnezeu stie ce e mai bine pentru fiecare, noi avem credinta ca e mai bine cum a decis Dumnezeu sa faca cu noi, desi noi l-am rugat ceva si nu ne-a dat... dar totusi, pina la urma… e complicat. Suntem oameni. Noi am am avut liberul arbitru si am decis sa credem in Dumnezeu. Dar ce rost mai au rugaciunile ( pentru ceva anume - nu ma refer aici la rugaciunile pentru iertarea pacatelor, sau rugaciunile pe care le facem pentru ca asa vorbim cu Dumnezeu, ci rugaciunile pentru examene, de exemplu, adica ma refer al situatiile din viata noastra de zi cu zi) daca Dumnezeu face tot ce stie El ca e mai bine pentru noi? [/COLOR]
|