[Florin-Ionut]

Cateva pasaje filocalice de la M. Marturisitorul:

Domnul se arată în lume când are treizeci de ani,
învăţând în chip ascuns pe cei ce străvăd prin acest numar
tainele privitoare la El. Căci numărul treizeci, înţeles tainic
înfăţişează pe Domnul ca Făcător şi Proniator al timpului,
al firii şi al celor inteligibile de deasupra firii văzute. Al
timpului, prin numărul şapte; căci timpul este înşeptit.
Al firii, prin cinci; căci firea este încincită, împărţindu-se
pentru simţuri în cinci. Al celor inteligibile, prin opt; căci
cele inteligibile sunt mai presus de perioada măsurată a
timpului. Iar Proniator este prin zece, pentru decada sfântă
a poruncilor, care călăuzeşte pe oameni spre fericire, şi
pentru că Domnul şi-a făcut ca început al numelui, în chip
tainic, această literă,când s-a făcut om. Adunând aşadar
pe cinci cu şapte, cu opt şi cu zece, avem treizeci. Deci cel
ce ştie să urmeze bine Domnului, ca unei Căpetenii, va
cunoaşte pricina pentru care va apărea şi el la treizeci de
ani, putând vesti Evanghelia împărăţiei.

Fiindcă numărul treizeci, înţeles natural, însemnează firea sensibilă,
precum privit practic, însemnează virtutea cu fapta. Iar numărul
opt, înţeles natural, arată firea inteligibilă a celor
netrupeşti, precum privit gnostic, arată teologia
atotînţeleaptă.


Numerii pot fi înţeleşi [...] altfel pe fiecare din cele trei trepte ale vieţii
duhovniceşti: pe cea activă, pe cea care contemplă raţiunile din natură
şi pe cea cara contemplă pe Dumnezeu direct. Pentru cel de pe treapta
activă numărul treizeci, rezultând din înmulţirea celor zece porunci cu
cele trei puteri sufleteşti, reprezintă virtutea cu fapta. Pentru cel de pe
treapta contemplaţiei naturii, rezultând din cele zece categorii ale
realităţii şi din aceleaşi trei puteri sufleteşti, reprezintă firea sensibilă
(Quaest. ad Thalas. P.G. 90, 544A). Numărul opt, cel ce contemplă
raţiunile, reprezintă fiinţele netrupeşti, iar pentru cel ce se ridică mai
sus reprezintă cunoaşterea lui Dumnezeu (teologia).