[COLOR=#000066]“Ereticii vor pune mana pe Biserica, isi vor numi peste tot slugile si-i vor prigoni pe pastori si monahi”[/COLOR]
POVĂȚUIRE ȘI ÎNAINTEVESTIRE[COLOR=#000066][1][/COLOR] ale Sfântului Anatolie al Optinei
(1855-1922)
“Fiul meu, să știi că
în zilele de pe urmă vor veni vremuri grele, după cum spune Apostolul [COLOR=#000080]
vei vedea că din pricina împuținării credinței, rătăcirile și dezbinările vor apărea în biserici[/COLOR] și, cum mai dinainte au spus Sfinții Părinți,
[COLOR=#000080]pe scaunele ierarhilor și în mânăstiri nu va mai fi atunci niciun bărbat încercat în viața duhovnicească[/COLOR]. [COLOR=#000000]Din care pricină, rătăcirile se vor răspândi pretutindeni și pe mulți vor înșela.[/COLOR] Vrăjmașul neamului omenesc va lucra cu pricepere, ducând în rătăcire,
de e cu putință, și pe cei aleși. [COLOR=#000080]
Nu va începe prin lepădarea dogmelor despre Sfânta Treime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau Născătoarea de Dumnezeu
ci pe nesimțite va începe a strâmba învățăturile Sfinților Părinți primite de la Duhul Sfânt[/COLOR][COLOR=#000000]- însăși învățătura Bisericii. Viclenia vrăjmașului și uneltirile lui vor fi îndreptate împotriva unui număr foarte mic, al celor încercați în viața duhovnicească.[/COLOR]
[COLOR=#ff0000]Ereticii[COLOR=#000066][2][/COLOR] vor pune mâna pe Biserică, își vor numi peste tot slugile, iar viața religioasă va fi lepădată.[/COLOR] Însă Domnul nu lăsa pe robii Săi fără apărare și întru neștiința. El a spus:
„După roadele lor îi veți cunoaște“ (Matei 7, 16-20). Și sârguiește-te să-i osebești de păstorii adevărați; acei furi de cele ale Duhului, care sfâșie turma duhovnicească, „
nu intră pe ușă în staul, ci sar pe aiurea“, după cum a spus-o Domnul, adică vopr intra nelegiuit, nimicind cu dea sila dumnezeiasca orânduială- pe acestia Mantuitorul îi numeste
„talhari” (
Ioan 10, 1).
După lucrare, [COLOR=#000080]
adevărata lor slujire este prigonirea adevăraților păstori, întemnițarea lor, căci fără această slujire, turma duhovnicească ar putea să nu fie prinsă.[/COLOR] Drept aceea, fiul meu, când vei vedea în biserică batjocorindu-se lucrarea dumnezeiască, învățăturile Părinților și orânduirea lăsată de Dumnezeu, să știi că
[COLOR=#ff0000]ereticii au și apărut, chiar dacă pentru o vreme s-ar putea să-și tăinuiască relele voiri sau vor strâmba pe nesimțite credința dumnezeiască pentru a izbuti mai bine, înșelându-i pe cei neiscusiți.[/COLOR]
Îi vor prigoni nu doar pe păstori, ci și pe slujitorii lui Dumnezeu, căci diavolul, care ocârmuiește rătăcirea, nu poate suferi viețuirea după rânduiala lui Dumnezeu
[COLOR=#000080]. Asemenea lupilor în piei de oaie, vor fi cunoscuți după firea lor îngâmfată, iubirea de desfătări și pofta de putere- aceia vor fi trădători care vor pricinui ură și răutate pretutindeni[/COLOR]; și de aceea a spus Domnul că se vor cunoaște „
după roade” (Luca 6, 43-45). Adevărații slujitori ai lui Dumnezeu sunt supuși, iubitori de frați și ascultători de Biserică.
[COLOR=#ff0000]
În vremea aceea, monahii vor îndura mari strâmtorări din partea ereticilor, iar viața monahală va fi luată în batjocură.[/COLOR] Obștile monahale vor fi sărăcite,
numărul monahilor se va împuțina. Cei rămași vor îndura silnicii. [COLOR=#000080][/COLOR]
[COLOR=#000080]A[/COLOR][COLOR=#000080]cești urâtori ai vieții monahale, care au numai înfățișarea credinței, se vor nevoi să-i atragă pe monahi de partea lor, făgăduindu-le ocrotire și înlesniri lumești, dar amenințându-i cu exilul pe cei care nu se supun.[/COLOR] Din pricina acestor amenințări, cei împuținați cu sufletul vor fi foarte umiliți, chinuiți de propria neputință.
De vei trăi să vezi acel veac, bucură-te, căci în vremea aceea cei credincioși care nu au alte virtuți, vor primi cununi numai pentru stăruința în credință, după cuvântul Domnului: „
Oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, mărturisi-l-voi și Eu înaintea Tatălui Meu celui Ceresc” (Matei 10,32).
[COLOR=#000080]Să ai frica lui Dumnezeu, fiul meu! Nu pierde cununa primită, ca să nu fii lepădat de Hristos în întunericul cel cumplit și în veșnicul chin.[/COLOR] [COLOR=#000080][/COLOR]
[COLOR=#000080]Stai tare în credință și, dacă e nevoie, îndură cu bucurie prigonirile și alte necazuri, căci atunci Domnul îți va ajuta ție; iar Sfinții Mucenici și Mărturisitori vor privi cu bucurie la lupta ta.[/COLOR]
Însă, în acele zile,
[COLOR=#ff0000]vai monahilor legați de averi și bogății și care de dragul celor materialnice se învoiesc ca înșiși să se robească ereticilor. Își vor adormi conștiința spunând: „Vom cruța mănăstirea, iar Domnul ne va ierta“.[/COLOR] [COLOR=#000000]Nenorociți și orbi, ei nici nu gândesc că prin rătăciri (erezii) și rătăciți,[/COLOR] [COLOR=#000000]diavolul va intra în mănăstire și că apoi nu va mai fi o sfântă mănăstire, ci ziduri goale din care harul va pleca pe veci.[/COLOR]
[COLOR=#000080][/COLOR]
[COLOR=#000080]Dar Dumnezeu este mai puternic decât diavolul și nu-i va părăsi niciodată pe robii Săi. Vor exista mereu creștini adevărați, până la sfârșitul veacurilor, dar ei vor alege locuri singuratice și pustii.[/COLOR] [COLOR=#ff0000]Nu te teme de necazuri, ci teme-te de primejdioasa rătăcire,[/COLOR] căci ea izgonește harul și desparte de Hristos; din care pricină, Domnul a poruncit ca în așa fel să-l socotești pe eretic, încât „
să-ți fie ca un păgân și un vameș” (Matei 18, 17).
Și așa, întărește-te, fiul meu, în harul lui Iisus Hristos. [COLOR=#000080]
Cu bucurie grăbește-te la mărturisire și la îndurarea suferinței ca bun ostaș al lui Iisus Hristos,[/COLOR] Care a spus: „
Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții“ (Apocalipsa 2, 10) Acestuia, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, cinste și slavă în vecii vecilor. Amin”.
__________________________________________________ _______________________
[COLOR=#000066][1][/COLOR] Învățături ale Sfântului Anatolie al Optinei publicate în colecția de scrieri
Vremurile de pe urmă și cele de acum (ediție americană)
[COLOR=#000066][2][/COLOR] Aici cuvântul
eretic, poate fi înțeles prin extensie și în sensul de
apostat, iar cele petrecute cu Biserica în vremea stăpânirii atee comuniste adeveresc încă odată puterea proorocească a cuvintelor Sfântului Anatolie.