[COLOR=#000080]Dacă nu corespund manualele cu învăţăturile Sfinţi­lor Părinţi, cu Ortodoxia noastră, ca să o ţină la înălţime, atuncea sigur că e primejdie, pentru că cei mai mulţi din ti­nerii cărora le predă o să fie preoţi. [/COLOR]Care e adevărul? El [COLOR=#000080]să ţină adevărul Sfinţilor Părinţi şi să nu-i fie frică de nimeni, [/COLOR]că Dumnezeu cu dânsul este. Să se laude înaintea întregii omeniri că-i creştin-ortodox şi român.
Astea două sunt bunătăţi ale poporul român de care nu se poate dezlipi. [COLOR=#ff0000]Să nu fim laşi! Ori ortodox, ori cu Papa! Să nu zicem: „Eh, sunt creştin-ortodox, dar merge şi aşa…”,[/COLOR] că atuncea ce ai făcut? Sau îţi zice cineva: „- Hai, măi, tu eşti român. - Ce, eu român? Dă-i încolo, că nu-s chiar aşa român”. Atunci înseamnă că ţi-ai pierdut omenia. Nu mai eşti om. [COLOR=#ff0000]Dacă ţi-e ruşine să spui întregii omeniri că eşti creş­tin-ortodox şi român, atunci ce eşti? Eşti ca un dobitoc. S-a terminat.[/COLOR]
[COLOR=#ff0000]Ca să te smereşti înaintea duşmanilor că nu eşti creş­tin şi să te smereşti înaintea duşmanilor că nu eşti român, e cea mai mare pacoste, cea mai mare cădere, o cădere din care nu te mai poţi îndrepta, o cădere din care nu te mai poţi scula.[/COLOR][COLOR=#ff0000] Smerenia e bună, smerita cugetare e bună întot­deauna, dar nu în aşa fel ca să ne batjocorească toţi şi să n-avem noi îndrăzneala aceea ca să spunem că suntem creştin-ortodocşi şi români. [/COLOR]
E luptă, vezi? De la începutul începuturilor, cei mai mari sfinţi şi-au vărsat sângele pentru Adevăr. Dacă a zis Sfântul Ştefan, arhidiaconul Ştefan: „Uite, văz cerurile des­chise şi pe Fiul Omului stând la dreapta puterii cereşti.” Atunci a mărturisit adevărul şi atunci l-au omorît cu pietre diavolii de iudei[COLOR=#000066][1][/COLOR].
Vezi? Trebuie mărturisire. Eşti credincios şi dacă a venit timpul să mărturiseşti trebuie să-ţi arăţi Adevărul, să te lauzi înaintea lui Dumnezeu că „Da, sunt preot ortodox şi aşa am învăţat!” Cu mitropolitul nu te poţi lua la ceartă, dar poţi să-i spui: „Eu aşa am învăţat, Preasfinţite Pă­rinte”...[COLOR=#000080] Cu diplomaţie îl poţi înfrunta, dar cu diplomaţie, nu ca să-l înfrunţi neînţelepţeşte, adică cu mânie şi duh de răzvrătire. [/COLOR]Să zică aşa: „Uite Sfântul Ioan Damaschin ce spune!”[COLOR=#000066][2][/COLOR] Ei, cum, de-acum să zic că nu-i aşa? Atunci ce-am făcut? Atunci suntem făţiş mincinoşi.
- Cam peste tot în instituţiile teologice din ţară se predă după manuale care nu prea sunt în duhul Sfinţilor Părinţi. Ce să facă profesorii, mai ales cei care-şi dau seama că manualele nu respectă învăţăturile de credinţă ortodoxe?
[COLOR=#000080]- Să nu cedeze[/COLOR], căci dacă conştiinţa te mustră că nu-i bine şi vezi destul de clar că nu cores­punde Ortodoxiei, şi totuşi predai cu eresuri, atuncea noi nu suntem luminătorul neamului, nu suntem luminătorul Ortodoxiei, ci suntem distrugătorul Ortodoxiei şi al nea­mului nostru românesc. Că neamul nostru românesc s-a născut deodată ortodox şi e dator ca ortodox să moară. Sub nici un motiv să nu accepte ereziile protestanţilor şi ale ca­tolicilor, ale tuturor. Dar aceştia, fiindcă sunt bogaţi, mândri, putred de bogaţi şi sunt şi mulţi, îi câştigă pe preaînalţii conducători ai Bisericii de partea lor. Vezi? [COLOR=#000080]Va­săzică, umblă cu diplomaţie şi te face papistaş.[/COLOR] Ai văzut cum lucrează ispititorul?
Aşa-i, au venit timpurile cele de pe urmă. În al VIII-lea veac, după toate sfătuirile Sfinţilor Părinţi, o să vină schimbări mari, mari, mari. Şi ce zice în Sfintele Scrip­turi: „Când va veni Mântuitorul pe pământ, oare va mai găsi credinţă pe pământ?”.
[COLOR=#000080]Vedem cu ochii noştri că an după an apar schimbări, modificări, an după an.[/COLOR] Până în 1924 Ortodoxia era în floare. Bine, au fost eresuri multe în Ortodoxie, dar au făcut soboare Sfinţii Părinţi, au dat anateme şi s-au descurcat. [COLOR=#000080]Dar din 1924, de când s-au asociat cu calendarul nou, de atuncea vor să se facă prieteni cu Papa, să-i accepte toate ereziile.[/COLOR].. Tulburări mari, tulburări.[…]
[COLOR=#000080]Duşmanii Ortodoxiei îi prind în­tâi pe conducători. [/COLOR]Dacă îi prind pe conducători, tu ce să faci? Faci cum i-a spus necuratul egumenului de la monidriul Faraklou[COLOR=#000066][3][/COLOR], despre care am zis mai înainte: „[COLOR=#ff0000]Dacă am pus căpestrele pe conducători, eu îi duc unde vreau şi tu vii cu bucurie în urma lor, socotind că mergi bine[/COLOR]“. Că vei zice: „Episcopul, conducătorul, regele mi-a spus. Apoi el nu ştie, că doar e regele nostru? Episcopul ăsta nu ştie, că el îi episcopul Bisericii? Ei, ş-atuncea noi ce să facem?” […]



[COLOR=#000066][1][/COLOR] După cuvântul Domnului Iisus Hristos către iudei: “Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi poftele tatălui vostru vreţi să faceţi. […] Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu”. (Ioan 8: 44-47)
[COLOR=#000066][2][/COLOR] Sfântul Ioan Damaschin (+749): „Auziţi popoare, seminţii, limbi, bărbaţi, femei şi copii, cei mai mari, cei mai tineri şi pruncii, sfântul neam al creştinilor! Dacă cineva va învăţa, în afara acestora pe care le-a primit Sfânta Biserică Sobornicească, de la Sfinţii Apostoli, de la Părinţi şi de la Sinoade, să nu-l ascultaţi, nici să primiţi sfatul şarpelui, după cum l-a primit Eva şi a cules moarte. Şi chiar dacă v-ar învăţa un înger sau un împărat în afara acestora pe care le-aţi primit, astupaţi-vă urechile.“
[COLOR=#000066][3][/COLOR] Veche mănăstioară athonită situată nu departe de Chilia “Sfântul Gheorghie” din Colciu, pe teritoriul M-rii Pantocrator, şi din care astăzi se mai păstrează doar ruinele. [COLOR=#000080]Într-un manuscris rămas de la Faraklou este consemnată vedenia unui fost egumen al monidriului, căruia i s-a arătat una din căpeteniile demonilor dezvăluindu-i că ţinta predilectă a ispitelor sale sunt conducătorii religioşi şi politici ai lumii. [/COLOR]