...
cat sunt eu de barbat... e drept ca mereu am cautat sa fiu in umbra tatalui si sa fiu mandru de el, sa-i sorb invatamintele si sa imprumut din siguranta lui...
insa mama... e ceva aparte. mereu ma voi intoarce la ea. mereu voi avea nevoie de privirea aceea care, in functie de starea mea, era agasanta, mustratoare, furioasa, dragastoasa... stiam doar ca acea privire reflecta grija pentru mine.
acea privire am regasit-o mai tarziu, la jumatatea mea. si chiar si sotiei mele ii spuneam mamica... pentru ca asta sunt femeile... mamici.
__________________
"ziua zilei spune cuvant, si noaptea noptii vesteste stiinta."
|