Daca supozitia mea este corecta, atunci solutia nu ar fi anihilarea actelor trupesti intre soti si nici reducerea lor la minim, ci restabilirea, restaurarea sexualitatii. Transfigurarea ei, nu anulare. Poate ca relatiile mai putine te fac sa treci de faza de "dorinta trupeasca pura" si la a te gandi si la celalalt. Dar nu cred ca este de ajuns. Tot la o comparatie cu postul. Nu cred ca e de ajuns doar postul, fara deschiderea spre Dumnezeu. Isus la ispita n-a zis "Sa nu te hranesti cu paine" ci "Nu numai cu paine se hraneste omul..." Caci noi oamenii am uitat de acest "nu numai", pentru noi a devenit "numai". In acest fel, Biserica a stabilit anumite zile de infranare de la relatii trupesti, dar nu pentru ca ar fi murdare, sau oamenii casatoriti murdari, ci ca AJUTOR in transfigurarea sexualitatii umane. Oricum, dupa parerea mea nu este suficienta infranarea, daca nu este insotita si de rugaciune si lasarea lui Dumnezeu in momentele intime. La fel cum dupa mine nu este de ajuns nici postul, daca nu e insotit de rugaciune, sau daca atunci cand mananci nu ii multumesti lui Dumnezeu pentru ce ai. Tot compar cu postul pentru ca mi se pare ca e acelasi principiu. Restabilirea NORMALITATII.
|