Eu zic sa luam atitudine numai impotriva pacatului, nu si impotriva pacatosului. Orice om incercat de ispite, daca nu ia aminte, poate cadea intr-un pacat: cu gandul, cu vorba sau cu fapta. Banul e ochiul lui mamona. Iar caderea in pacat alunga ajutorul lui Dumnezeu. Si totusi am nadejdea ca aceasta intamplare ar putea sa-i fie mantuitoare pentru suflet. Caci si rusinea pe care o suporta acum este un canon. Si apoi, de unde sa stim ca in aceste zile IPS Teodosie nu uda pamantul cu lacrimi pentru pacatele sale? Si apoi, poate ca e cazul sa vada cat e de bine sa fii urmarit cu camera ascunsa si sa se alature celor care iau atitudine impotriva microcipului.

Dumnezeu poate ingadui sa cadem si noi intr-un pacat mai mare sau mai mic si cineva inzestrat cu o camera ascunsa sa ne transforme in vedete nationale, la stiri. De aceea, noi sa ne rugam sa ne fereasca Dumnezeu de ispite carora nu le putem sta impotriva.

Cunosc o persoana care a fost atrasa intr-o cursa gratuit, fara spaga si numai Dumnezeu a ajutat-o sa dea peste cap planul celor care i-au inscenat totul. Caci Dumnezeu poate sa faca si minuni. Deci sa luam aminte si sa invatam tot ce se poate invata din cele spuse despre IPS Teodosie. Caci pacatul a fost deja comis si n-are rost sa ne certam noi pentru pacatele altuia.

Important e sa ne rugam sa nu cadem si noi in ispita. Iar noi acum ne amuzam de isprava ziaristilor care s-au folosit de camera ascunsa. Ni se pare normal sa fim supravegheati, deci... Dar rasul nostru se poate transforma in plans, daca nu luam aminte si acceptam documentele electronice si microcipul. De aceea se spune in Apocalipsa ca nu vor avea liniste cei care vor avea semnul fiarei pe mana sau pe frunte. Fiind permanent supravegheati, va trebui sa ne examinam comportamentul tot timpul, dar nu de frica lui Dumnezeu, ci de frica microcipului...