"Cand Domnul Hristos vorbea pe vremuri Cuvintele vietii, oporul de jos, Il asculta bucuros; si multi chiar dintre preoti si dintre slujbasi, credeau in El. Dar mai marii preotilor si conducatorii natiunii erau hotarati sa condamne si sa lepede invataturile Lui. Desi li se aduceau de Domnul mereu contradovezi la silintele lor de a aduce impotriviri impotriva Lui; si desi ei nu se puteau impotrivi, de a simti puterea si intelepciunea divina a Cuvintelor Sale; totusi ei se inchideau singuri in prejudecatile lor; ei respingeau cel mai clare dovezi ale Mesianitatii Sale, caci altfel ar fi trebuit sa se faca ucenicii Lui. Acesti impotrivitori ai Domnului erau barbati, pe cari cei din popor erau invatati din copilarie sa-i respecte cu evlavie, si sa asculte neaparat de cuvantul lor. "Cum se face" ziceau ei, "ca mai marii si carturarii nostri nu cred in Iisus? Nu L-ar primi, oare acesti barbati piosi, daca El ar fi Hristosul?" Si astfel, influenta acestor invatatori a facut pe poporul evreu, sa lepede pe Mantuitorul lor.

Spiritul care lucra in acei preoti si mai mari, este si azi la lucruin multi dintre cei cu mari pretentie de evlavie. Ei nici nu vor sa examineze marturia Scripturilor cu privire la adevarurile speciale pentru timpurile de azi. Ei se lauda cu numarul lor cel mare, cu avutiile si cu popularitatea lor, si se uita cu dispret la aparatorii adevarului, ca fiind putini, saraci, nepopulari si avand o credinta care ii desparte de lumea aceasta.

Domnul Hristos prevazu de atunci, ca necuvenita pretindere a unei asa puteri de catre carturari si farisei nu se termina cu imprastierea Evreilor in lume. Domnul preofetiza despre lucrarea de inaltare a puterii si autoritatii omenesti, ca sa stapaneasca si sa guverneze peste constiinte, - ceeace a constituit un mare blestem pentru bisericile din toate veacurile. Iar teribilele cuvinte, cu cari Domnul mustra pe farisei si carturari si avertiza pe popor, sa nu asculte de acesti conducatori orbi, au ramas scrise ca invatatura si avertisment pentru generatiile viitoare.

Biserica Romano-Catolica sustine, ca numai preotii ei au dreptul sa interpreteze si sa explice Scripturile. Pentru motivul acesta , ca numai preotii pot sa explice Cuvantul lui Dumnezeu, poporul este oprit de a citi Biblia. Desi reforma lui Luther si a lui Calvin puse Scripturile in mana tuturor in popor, totusi acelasi pretext sustinut de Roma impiedica pe multi si in bisericile protestante, de a cerceta fiecare personal Biblia pentru sufletul sau. Caci si aici se spune poporului, sa priveasca invataturile Bibliei numai asa, cum sunt interpretate si explicate de catre biserica. Si sunt multi, cari nu indraznesc sa primeasca nicio invatatura, oricat de clar ar i aratata ea in Scripturi, daca este contrara cu crezul lor, sau cu invataturile stabilite de catre biserica.

Cu toate ca Biblia est plina de avertizari contra invatatorilor falsi, totusi multi oameni sunt gat sa-si incredinteze grija mantuirii sufletelor lor pe mana preotilor. Exista azi mii de oameni numiti religiosi, care nu pot arata alta dovada pentru cele alecredintei lor, decat ca asa a fost invatat de catre conducatorii bisericii lor. Ei nici nu vor sa auda de invataturile clare ale Mantuitorului, ci isi pun toata increderea in cuvintele preotilor si pastorilor lor. Dar sunt acestia oare infailibili? Cum putem noi incredinta sufeletele noastre conducerii lor, daca nu sti din Vuvantul lui Dumnezeu, ca ei invata drept? Lipsa curajului moral, de a se abate de la calea cea urmata de toata lumea, face pe multi sa mearga pe urmele invatatilor; iar neplacerea lor de a cerceta Scripturile pentru ei insisi ii face sa ramana prinsi fara nadejde in lanturile ratacirii."
( citat din "Strabatand veacurile de Ellen G. White, pg 482-483)