[cristiboss56]

Deşi ferită şi liberă de orice păcat, m-am supus morţii, pentru că moartea este singura cale de a ieşi din lumea aceasta. N-a fost scutit nici Fiul meu : doar că pentru noi doi , moartea n-a fost o pedeapsă, ci numai o trecere in slava cerească. Eu nu eram in primejdie să mor de moarte rea, pentru că nu mai aveam in mine nici-o umbră de păcat. Cu toate acestea, m-am pregătit de moarte impodobindu-mă cu multe virtuţi, pentru ca să am o slavă şi mai mare. Intr-adevăr , eu mi-am dat sufletul in mâinile Fiului meu şi nu după multă vreme, am fost ridicată şi cu trupul la cer. Fiule, inainte de toate, pregăteşte-te de moarte. Intre toate lucrurile acestea este lucrul cel mai mare şi mai insemnat şi trebuie băgat in seamă, pentru că de moarte atârnă toată veşnicia. Nu eşti sigur că vei sfârşi cutare sau cutare lucru, insă ştii sigur că vei muri. Şi de ce trăieşti aşa de nepăsător, ca şi cum ai mai avea multă vreme la indemâna ta şi parcă ar trebui să mori in urma tuturor. Nu ştii unde, când şi in ce loc vei muri. In viaţă vezi altceva decât moartea ? Şi pentru ce nu te pregăteşti bine, de vreme ce te poate apuca pe neaşteptate ? Adesea auzi zicând , că aici sau acolo cineva a murit pe neaşteptate, şi pentru ce anâni oare atâta indreptarea vieţii tale ?
<<< Va urma >>>