cartile Bisericii sunt ale tuturor
Toate marile carti au fost scrise pentru o vietuire crestineasca, nu pentru o izolare in munti sau pentru o renuntare la societate.
Sfanta Scriptura, Patericul, Filocalia si Vietile Sfintilor.. toate sunt si pentru mireni, nu numai pentru calugari. Este trista separatia care s-a adancit in mintea crestinilor, intre mireni si calugari. Exista o singura poarta si o singura cale, stramta si cu chinuri, chiar daca una este mai dreapta, iar alta mai cu ocolisuri.
Sfanta Scriptura este cartea mea, cartea ta, cartea lui. Fiecare dintre noi este "un fiu risipitor", "o oaie ratacita", "o drahma pierduta", "un Zaheu vamesul", "o femeie desfranata", "un Petru" si "un Iuda". Intreaga Sfanta Scriptura este a crestinului, calugar sau casatorit.
Patericul este o dragoste faptica, o smerenie practica si o despatimire detaliata. Este oare vreun crestin care sa nu aibe nevoie de modele in fapt de dragoste, smerenie si despatimire? Toti avem nevoie de acei Avva, de acei batrani simpli si profunzi, cu cuvant putin, dar cu putere.
Filocalia este "apologia ascezei si a curatiei mintii", iar fara o asceza sustinuta si o minte curata de ganduri necuviincioase nu se poate dobandi pacea sufletului, cunoasterea/vederea lui Dumnezeu si mantuirea. Filocalia este o carte scrisa de calugari pentru intreaga lume crestina; ea nu este insa cartea calugarilor, ci a crestinilor. Unele scrieri din Filocalie sunt lucrari ale unor mireni - Teolipt al Filadelfiei a fost casatorit.
Crestinul este in sine un calugar, tuns in aceasta lupta neincetata inca de la Botez.
|