Citat:
În prealabil postat de carmina
ai dreptate in ceea ce spui,fiecare stie cel mai bine ce este in sufletul lui;poate ca reactia mea a fost prea brusca,dar cunosc pe cineva cu o situatie similara : are multe calitati,credinta,este o prezenta nelipsita din biserica (duminica si in cursul saptamanii,impreuna cu baiatul),nu are rautate,dar nu poate ierta defel pe tatal copilului ei pt.faptul ca a parasit-o cu multa vreme in urma;copilul are probleme psihice,mama nu mai poate vorbi de cariera acum,multi ani din viata i-a dedicat baiatului;spera intr-o minune;dar nu vrea sa ierte.... s-a schimbat mult in ultima vreme,nici cu sanatatea nu sta prea bine,se poate citi pe chip.
atunci,la ce bun ?
|
Da , foarte bun exemplul dat de tine ! Mai cam toți trecem prin momente mai puțin plăcute sau prin momente efectiv foarte grele, de cumpănă , când disperarea și lacrima sunt de neoprit . Știu, sunt om și am trecut prin viață prin multe incercări , iar de lacrimi nu am dus lipsă. Dar toate au fost din vina mea ! O spun acum , dar atunci , mintea mi-era intunecată și toate , aproape, de neânțeles. Atata spun : să avem incredere și sa-nvățam din fiecare incercare, să avem mintea la Invățăturile și Pildele lasate, să fim cei mai aspri critici ai noștri , să fim cinstiți cu noi inșine , dând la o parte orice masca și sclifoseală inutilă și vom vedea atunci mult mai clar in noi inșine și-n jurul nostru. Așa să ne ajute Dumnezeu !+