Sunt si fiul risipitor si fratele impotrivitor!
In legatura cu aceasta pilda, a fiului risipitor, sau cum a spus azi parintele la Sfanta Liturghie, "pilda tatalui iubitor", caci mai proeminenta este figura tatalui care iarta totdeauna, care, cu toate ca fiul cel mic l-a parasit, tatal nu l-a parasit nici un moment ci il astepta, atunci cand l-a vazut intorcandu-se, a alergat catre el si a cazut pe grumajii lui si l-a primit regeste.
Fratele cel mare si-a varsat veninul, nu se bucura ca are un frate care a revenit, un frate care a fost primit cu bine de tatal sau: "Iata, de atatia ani iti slujesc si niciodata n-am calcat porunca ta si mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied ca sa ma veselesc cu prietenii mei. Dar cand a venit acest fiu al tau (nu a spus "acest frate al meu!")....
Dar tatal il corecteaza:..."trebuia sa ne veselim si sa ne bucuram, caci fratele tau acesta, mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat."
Gandindu-ne la fiul risipitor, la tatal primitor si la fratele impotrivitor, sa ne cercetam fiecare, pe noi insine, in aceasta privinta cum suntem noi fata de oamenii din jur, caci se intampla sa fim uneori fiul risipitor, alteori sa fim fiul care se intoarce, alteori sa fim fratele impotrivitor, alteori sa fim tatal primitor.
Eu ma recunosc in toate aceste personaje, de-a lungul intregii mele vieti, dar din pacate inca mai sunt fiul risipitor, fratele impotrivitor.
Dar aceasta pilda de astazi imi da mari sperante, ca daca ma staduiesc sa fiu mai buna, Bunul Dumnezeu ma va primi la El!
|