Steaua de la Bethleem
Text: Marc Ulieriu
Aparut In: nr 11/decembrie2006
www.descopera.ro
De secole, cercetatorii se intreaba daca Steaua care i-a calauzit pe magi spre locul nasterii lui Iisus a fost un miracol sau un fenomen astronomic obisnuit. Dezbaterea nu s-a incheiat nici in ziua de astazi.
O stea apare deasupra Tarii Sfinte si anunta nasterea lui Mesia. Este vazuta de catre Magii – sau Inteleptii – de la Rasarit, care sunt calauziti de ea pana cand ajung in Bethleem, unde il descopera pe pruncul Iisus. Aceasta istorioara biblica nu si-a pierdut farmecul nici acum, la mai bine de 2.000 de ani de la evenimentele pe care le relateaza. Pentru crestinii practicanti si pentru unii credinciosi, povestea Stelei de la Bethleem pur si simplu inregistreaza faptele miraculoase care s-au petrecut in ajunul nasterii lui Hristos si nu are nevoie de explicatii. Dar este oare o blasfemie sa mergem mai departe de atat, adica sa folosim metode stiintifice care sa dezvaluie mai multe detalii despre Stea? Raspunsul este nu.
De-a lungul timpului, numerosi teologi, istorici si astronomi au incercat sa dezlege misterul Stelei, sperand sa puna astfel in acord informatiile din Evanghelia dupa Matei cu datele istorice si stiintifice. Nici unul nu a rezolvat definitiv problema, cu totii pierzandu-se intr-un complicat labirint de date contradictorii, de erori si de pronosticuri neverificabile. Cu toate acestea, cercetatorii au facut descoperiri socante in legatura cu contextul istoric si cultural in care s-au petrecut evenimentele din Tara Sfanta la inceputul primului mileniu al erei crestine. Bunaoara, astazi, oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca, daca Steaua a existat si i-a calauzit pe Magi, atunci, cu siguranta, sosirea acestora in Bethleem nu s-a petrecut intr-o zi de 25 decembrie din urma cu 2006 ani. Asa cum o sarbatorim astazi, ziua de nastere a Mantuitorului a fost fixata in anul 525 d.Hr., de catre calugarul crestin Dionysius Exiguus. Unii teologi actuali cred ca Dionysius s-a inselat si ca Iisus s-ar fi nascut de fapt in anul 5 i.Hr. In ceea ce priveste ziua de 25 decembrie, aceasta a fost aleasa pentru a se suprapune peste o sarbatoare pagana mult mai veche, inchinata lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.
Pornind de la ipoteza ca data fixata de Dionysius ar fi o conventie, unii cercetatori au sustinut ca Steaua de la Bethleem a fost un fenomen astronomic predictibil, precum conjunctia a doua planete. Miscarea regulata a corpurilor ceresti permite calcularea unor astfel de evenimente: daca ai informatii suficiente, poti prezice, de exemplu, toate conjunctiile care vor avea loc in viitor intre Jupiter si Saturn si, in plus, poti afla datele exacte la care a avut loc un astfel de eveniment in trecut. Conjunctia planetelor s-a dovedit insa o pista falsa, pentru ca nici un astfel de fenomen nu a avut loc in proximitatea nasterii lui Iisus. Nici alte explicatii de natura astronomica in stare sa dea seama de Steaua de la Bethleem – cum ar fi explozia unei supernove – nu sunt probabile. De aceea, unii oameni de stiinta si-au extins aria de cercetare, incercand sa se foloseasca de evenimentele istorice pentru a descoperi mai multe detalii despre Stea.
Un indiciu-cheie este moartea regelui Irod care, conform tuturor cronicilor cunoscute, a avut loc cu foarte putina vreme inainte de nasterea lui Iisus, la putin timp dupa o eclipsa de Luna si inainte de sarbatoarea evreiasca a Pesah-ului (care comemoreaza Exodul evreilor din Egipt). Eclipsa de Luna este un fenomen predictibil, asa ca, apeland la astronomie, cercetatorii au impus drept an al nasterii Mantuitorului anul 5 i.Hr. Pe de alta parte, Pesah-ul are loc in a 15-a zi de Nisan (dupa calendarul evreiesc), care pica intre 15 martie si 30 aprilie. Din cauza aglomeratiei pricinuite de aceasta sarbatoare, Maria si Iosif nu gasesc in oras un loc in care sa fie gazduiti. Ei sunt primiti, in schimb, de pastorii care isi pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (indeletnicire foarte logica in lunile de primavara, dar foarte putin probabila in decembrie). Prin urmare, aparitia Stelei ar fi un eveniment astronomic care s-a petrecut in anul 5 i.Hr. Cunoscand toate aceste date, artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a infatisat in lucrarile sale Steaua ca pe o cometa – cea mai cunoscuta dintre toate: cometa Halley. Insa Giotto s-a inselat cu 7 ani, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a aratat in anul 12 i.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).
Multa vreme s-a crezut ca Steaua ar indica o conjunctie a lui Jupiter si Saturn. Insa fenomenul cel mai apropiat de anul nasterii lui Iisus s-a petrecut in 7 i.Hr. – prin urmare prea devreme. Cu toate acestea, cercetari recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, arata ca evenimentul conjunctiei ar putea fi totusi important in descifrarea misterului. In urma cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjunctia din anul 7 i.Hr. a indicat planeta „regala“ Jupiter in constelatia Pestilor, care, astrologic, este legata de evrei. Pentru orice initiat antic – cum erau si Magii –, aceasta conjunctie era in mod evident un semnal. „Conjunctia dintre Jupiter si Saturn din anul 7 i.Hr. a jucat un rol important in avertizarea Magilor, chiar daca ea nu a fost Steaua de la Bethleem“, afirma profesorul Kidger.
Singura evanghelie in care apare povestea Magilor si a Stelei este cea a lui Matei. Dar Matei nu scrie nicaieri ca Magii erau trei – s-a ajuns la aceasta credinta mult timp dupa scrierea Noului Testament – si nici nu ne ofera numele lor. El spune doar ca erau „Magi de la Rasarit“. Din aceasta informatie deducem ca Inteleptii erau de origine persana, provenind dintr-o straveche casta de preoti zoroastrieni, astrologi si profeti. Pentru a ajunge la Mesia, Magii au strabatut o distanta semnificativa pentru acele vremuri: 1.500 de km, pe care au parcurs-o in cateva saptamani. Din povestea biblica, dar mai ales din imagistica si folclorul care s-au nascut in jurul ei, deducem ca Steaua a stralucit de-a lungul intregii calatorii; mai mult de atat, ea s-a miscat, calauzindu-i pe proroci. Judecand dupa aceste ipoteze, Steaua ar fi putut fi un fulger globular sau un meteorit. Totusi, astfel de fenomene astronomice dureaza prea putin. Raman doar doi candidati la „functia“ Stelei.
In urma cu 400 de ani, astronomul german Johannes Kepler (desen) sugera ca Steaua de la Bethleem a fost o supernova. La vremea respectiva, Kepler nu avea informatii suficiente pentru a-si demonstra ipoteza. Astazi insa stim ca moartea unei stele-gigant intr-o explozie termonucleara naturala reprezinta un fenomen foarte stralucitor, care lasa urme in Univers. S-ar putea justifica astfel „calauzirea“ Magilor. Insa nicaieri in lume, nici macar la meticulosii astronomi din China antica, nu s-au gasit consemnari privitoare la vreo supernova (aparitie care, daca ar fi avut loc, ar fi fost vizibila de pe tot cuprinsul globului).
Faptul ca nici regele Irod si nici ceilalti oameni din Ierusalim nu aveau cunostinta de existenta Stelei inainte de sosirea Magilor sugereaza ca prezenta acesteia nu era evidenta unui ochi neantrenat – contrar credintei populare ca Steaua ar fi fost un obiect deosebit de stralucitor. Pornind de la acest amanunt, in anul 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima data ipoteza ca Steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelara, mai putin spectaculoasa, cunoscuta drept nova. O nova ar putea straluci aidoma unei stele si, in plus, ar putea da senzatia ca se misca la fel ca un meteorit, corespunzand informatiilor oferite de poveste.
Mai mult, astronomii chinezi si coreeni au consemnat existenta unei nove in chiar anul 5 i.Hr. (in care s-ar fi nascut de fapt Hristos). Rezolva ipoteza lui Kidger misterul Stelei? Din punct de vedere stiintific, aceasta este cea mai plauzibila explicatie pe care o avem.
|