Sclipea pe zid soparla de smarald,
Se aplecau deasupra tamaiosii,
Arama tremura in aer cald
Pe nucii galbeni si pe vite rosii.
Ca intr-un port sub viile-n terase,
Cu soare-n panze anul ne uitase.

Reinflorea pe dealuri liliacul,
Si piersica prin foi se rumenea
Si vara iar isi deschisese sacul
Belsugului, si rodul nu palea,
Si-n suflet zilele de jar ca-n sita
Suflau o fericire aurita
Mai staruiau pe ceruri randunele,
Mai guruiau hulubii prin paduri,
Privighetori spargeau clestar de stele,
Dar cu zabranic de taceri in jur,
Cu melodii sunand a altadata,
Si vorba ta si-a mea sta descantata.
Ce-a dat de-a dezlegat ce se legase?
Cum s-a facut ca vremea ne-a venit?
Ca pasari, pomi ca panze de matase
Umflate-n vantul iernii au pornit,
Ca a brumat, si nu cum ninge luna,
Ca toamna ni s-a dus pe totdeauna.