[COLOR=black]OMUL SI DUMNEZEU-OMUL[/COLOR]

[COLOR=black]de Sfantul Iustin Popovici[/COLOR]

[COLOR=black]Fara Dumnezeul-om si în afara Dumnezeului-om, [/COLOR]
[COLOR=black]omul se afla totdeauna în primejdia de a deveni [/COLOR]
[COLOR=black]asemanator cu diavolul, fiindca pacatul e totodata [/COLOR]
[COLOR=black]si putere si chip al diavolului. Robindu-se pacatului în afara [/COLOR]
[COLOR=black]Dumnezeului-om, omul devine de buna voie asemanator [/COLOR]
[COLOR=black]diavolului, se împropriaza diavolului: „Cel ce savârseste pacatul, [/COLOR]
[COLOR=black]de la diavolul este” (I Ioan 3, 8). Nu trebuie sa ne scape din [/COLOR]
[COLOR=black]vedere ca scopul principal al diavolului este acela de a-l lipsi [/COLOR]
[COLOR=black]pe om de asemanarea cu Dumnezeu, de a-l dez-divino-[/COLOR]
[COLOR=black]umaniza, de a-l dezlipi de Dumnezeu, si în felul acesta de a-l [/COLOR]
[COLOR=black]transforma într-o fiinta asemanatoare cu el. Antropocentrismul [/COLOR]
[COLOR=black]umanist e în esenta diavolocentrism, fiindca atât unul cât si [/COLOR]
[COLOR=black]celalalt nu vor decât un singur lucru: sa fie doar în sine si [/COLOR]
[COLOR=black]pentru sine. În felul acesta, însa, ele stramuta de fapt pe [/COLOR]
[COLOR=black]oameni în împaratia „mortii celei de a doua”, unde nu este [/COLOR]
[COLOR=black]Dumnezeu, nici ceva din cele ale lui Dumnezeu (Apoc. 21, 8; [/COLOR]
[COLOR=black]20, 14). [/COLOR]
[COLOR=black]Toate umanismele europene, de la cel mai primitiv pâna [/COLOR]
[COLOR=black]la cel mai subtil, de la cel fetisist pâna la cel papal, se [/COLOR]
[COLOR=black]întemeiaza pe credinta în om, asa cum este el în datul lui [/COLOR]
[COLOR=black]psihofizic si istoricitatea lui psihofizica. În fapt, toata esenta [/COLOR]

[COLOR=black]* Capitol preluat din „Biserica Ortodoxa si ecumenismul”, Ed. Orthodox Kypseli, [/COLOR]
[COLOR=black]Tesalonic, 1974. [/COLOR]

[COLOR=black]oricarui umanism este omul - homo. Redus la ontologia sa, [/COLOR]
[COLOR=black]oricare umanism nu este altceva decât „hominism” (homo-[/COLOR]
[COLOR=black]hominis). Omul este cea mai înalta valoare – valoarea totala, [/COLOR]
[COLOR=black]omul este criteriul cel mai înalt – criteriul total: „omul este [/COLOR]
[COLOR=black]masura tuturor fiintelor si lucrurilor”. Aceasta este „in nuce”, [/COLOR]
[COLOR=black]orice umanism, orice hominism. Asadar, toate umanismele, [/COLOR]
[COLOR=black]toate hominismele sunt în ultima analiza, de origine idolatra, [/COLOR]
[COLOR=black]politeista. Toate umanismele europene, de la cele [/COLOR]
[COLOR=black]prerenascentiste, cele renascentiste si mai departe, cele [/COLOR]
[COLOR=black]protestante, filozofice, religioase, sociale, stiintifice, culturale, [/COLOR]
[COLOR=black]politice au urmarit si urmaresc neîntrerupt, cu stiinta sau fara [/COLOR]
[COLOR=black]stiinta, un singur lucru: sa înlocuiasca credinta în Dumnezeul-[/COLOR]
[COLOR=black]om cu credinta în om, sa înlocuiasca Evanghelia Dumnezeului-[/COLOR]
[COLOR=black]om cu evanghelia dupa om, filozofia dupa Dumnezeul-om cu [/COLOR]
[COLOR=black]filozofia cea dupa om, cultura dupa Dumnezeul-om cu cultura [/COLOR]
[COLOR=black]cea dupa om, într-un cuvânt, sa înlocuiasca viata dupa [/COLOR]
[COLOR=black]Dumnezeul-om cu viata cea dupa om. [/COLOR]

[COLOR=black]Si asa a fost timp de veacuri, pâna când în veacul trecut [/COLOR]
în[COLOR=black] anul 1870, la Primul Conciliu de la Vatican, toate acestea s-[/COLOR]
[COLOR=black]au contopit în dogma infailibilitatii papei. De atunci aceasta a [/COLOR]
[COLOR=black]devenit dogma centrala a papismului. De aceea în zilele [/COLOR]
[COLOR=black]noastre la Al Doilea Conciliu de la Vatican s-a tratat si aparat [/COLOR]
[COLOR=black]atât de staruitor si de abil intangibilitatea si imuabilitatea [/COLOR]
[COLOR=black]acestei dogme. Dogma aceasta are o însemn atate cât se poate [/COLOR]
[COLOR=black]de epocala pentru întreaga soarta a Europei, mai ales pentru [/COLOR]
[COLOR=black]apocalipsa ei, în care deja a pasit. Prin dogma aceasta toate [/COLOR]
[COLOR=black]umanismele europene si-au atins idealul si idolul: omul a fost [/COLOR]
[COLOR=black]declarat divinitate suprema, divinitate universala. Panteonul [/COLOR]
[COLOR=black]european umanist si-a dobândit Zeusul sau. [/COLOR]

[COLOR=black]Sinceritatea e limba Adevarului: dogma infailibilitatii [/COLOR]
[COLOR=black]papei din secolul al XIX-lea, respectiv a omului, nu este altceva [/COLOR]
[COLOR=black]decât renasterea pagânismului si a politeismului, renasterea [/COLOR]
[COLOR=black]axiologiei si criteriologiei idolatre. „Horribile dictu”, dar si [/COLOR]
[COLOR=black]urmatorul lucru trebuie spus: prin dogma infailibilitatii papei [/COLOR]
[COLOR=black]a fost ridicat la rangul de dogma umanismul închinator la [/COLOR]
[COLOR=black]idoli, si în primul rând cel elin. A fost ridicat la rangul de [/COLOR]
[COLOR=black]dogma valoarea universala, a fost ridicata la rangul de dogma [/COLOR]
[COLOR=black]criteriul universal al culturii, civilizatiei, poeziei, filozofiei, [/COLOR]
[COLOR=black]artei, politicii si stiintei eline. Si toate acestea ce sunt? [/COLOR]
[COLOR=black]Pagânatate ridicata la rangul de dogma. În felul acesta a ajuns [/COLOR]
[COLOR=black]sa fie dogma autarhia omului european, dupa care timp de [/COLOR]
[COLOR=black]veacuri au nazuit cu înfocare toate umanismele europene. [/COLOR]


Romeo

[continuare in postul urmator]