În prealabil postat de silverstar
Rugati-va Sfantului Nicolae!
Vestea ca mama era bolnava era de necrezut. Nu s-a plans niciodata de nimic, a muncit cat zece barbati la un loc, niciodata nu spunea ca nu mai poate, ca e prea mult, ca e obosita, ca... si-acum e in spital.
Am gasit-o incovoiata de durere, nici nu putea sa vorbeasca, sa ne spuna ce are, ce-o doare. Dupa ce am „atentionat-o” pe doctorita de salon, pentru ca asa e obiceiul, a primit un calmant si a adormit. Apoi, ni s-a spus ca a doua zi urma sa fie operata de pietre la fiere dar, a continuat doctorita „se pare ca este vorba si de o pancreatita, asteptam rezultatele analizelor”. N-am reactionat in nici un fel, chiar daca auzisem despre pancreatita, nefiind direct implicata, nu am cautat sa ma interesez, sa ma informez.
Operatia a fost lunga si grea. Cat a durat, un fost coleg de liceu mi-a explicat ce trebuia sa stiu despre diagnosticul mamei.
Medicii erau rezervati, sansele de supravietuire erau aproape nule. A stat multe zile la terapie intensiva, dupa care a fost adusa intr-un salon, dar raul era foarte mare...
Nu puteam sa accept ca nu va mai fi, acum, de ce tocmai acum?
Seara cand ajungeam acasa, aprindeam candela si incepeam sa ma rog si sa vorbesc cu iconita Sfantului Nicolae de pe candela. Da, ii vorbeam Sfantului Nicolae si-i ceream imposibilul.
N-am dezarmat nici după a doua operatie, facuta la mai putin de o luna dupa prima. „Rugati-va pentru ea si ganditi pozitiv”, ne-au spus medicii. Deci nimic, nici o sansă... Insa mama respira, asta era important, ca respira...
Plangeam si-i spuneam Sfantului s-o mai lase in viata, ca sa se bucure de lucrurile pe care toată viata si le-a dorit si acum le are. Pentru tot ce-a facut mai merita un pic de viata...
Si miracolul s-a produs! Cam la trei saptamani de la a doua operatie, starea ei de sanatate s-a imbunatatit simtitor, spre bucuria noastra si surpriza medicilor.
A iesit din spital pe propriile-i picioare. A trait, a muncit ca si cum nu i s-ar fi intamplat nimic, ca si cum nu ar fi suferit vreodata de o boala atat de perversa.
S-a stins dupa 6 ani, de ziua Sfintilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, in 2004... Repede, in cateva minute... De data aceasta nu a mai fost timp pentru nici o ruga...
|