[cristiboss56]

Pacatul este un rau infricosator si o boala primejdioasa pentru suflet. Il ucide pe acesta cu viclesug si-l preda neputincios iadului vesnic. Este lucrul care tine de vointa noastra , rodul intentiei noastre. Pacatul este un rau infricosator, dar nu si nevindecabil. Pocainta il vindeca cu usurinta. Cat timp cineva tine focul in mana, se arde, dar cand il arunca, inceteaza dogoarea. La fel se intampla si cu pacatul, pentru ca si acesta este un foc care-l arde pe om. Mai ales pentru cei care nu simt aceasta arsura, Scriptura spune : "Oare poate pune cineva foc in sanul lui, fara ca vesmintele lui sa nu arda ? " ( Pilda 6, 27 ) . Pacatul nu este un dusman care te razboieste dinafara, ci raul care incolteste si rasare inlauntrul tau. " Priveste cu intelepciune " ( Pilde 4, 25 ) si nu vei simti pofta rusinoasa. Sa-ti amintesti de Judecata viitoare si nici desfranarea , nici adulterul , nici crima , nici alta faradelege nu te vor stapani vreodata. Cand uiti insa de Dumnezeu , atunci vei incepe sa cugeti cu viclesug, si sa lucrezi faradelegea. Tatal rautatii , diavolul, te indeamna la pacat, dar nu poate sa te constranga sa pacatuiesti, daca tu ii stai impotriva. Nu poate sa te vateme, chiar daca te-a ispitit ani de zile, daca tu ai inima inchisa. Daca insa primesti fara impotrivire pofta cea rea , care ti se seamana , te va robi si te va arunca in valtoarea pacatelor.