[silverstar]

[COLOR=#008000]Pe mine chiar mă preocupă "Izgonirea din Rai" şi mă şi distrează, în acelaşi timp. Cine citeşte cu atenţie momentul, va observa că Dumnezeu nu le cere celor doi nimic, nu le impune nimic, nu le promite nimic, nu-i obligă la nimic. Dumnezeu însă le dăruieşte enorm: libertatea, independenţa, pământul şi calitatea de stăpâni a tot ce se află pe pământ. Le mai dăruieşte şi liberul arbitru, posibilitatea de a acţiona/de a trăi după propria lor voinţă.
După mine, "Vechiul Testament" ar trebui să se încheie aici pentru că tot ce urmează e poveste pentru naivi... [/COLOR]

[COLOR=green]Şi, tocmai - apropo de ce am spus mai sus, cu foarte mare seriozitate şi convingere, afirm că în viaţă suntem toţi pe cont propriu. Din clipa în care ne-am desprins de căminul părintesc şi ne-am început viaţa de sine stătătoare, adică suntem pe propriile picioare ori zburăm cu propriile aripi, trebuie să ne descurcăm singuri, să luptăm singuri, să luăm decizii singuri. Dacă n-o să ştim să ne rânduim viaţa, nimeni, niciodată n-o să vină să ne ofere ceea ce vrem ori ne lipseşte, fără acţiunea noastră... Nici chiar Dumnezeu... [/COLOR]