[patinina34]

39 Şi s-au împuţinat şi s-au împilat de necazul relelor şi de durere.
Deci – zice - cei ce de demult locuiau pustia şi locul cel fără de apă au dobîndit atîta blagoslovenie şi belşug după ce au crezut; iar cei ce de demult s-au îndulcit de adăparea prooroceştilor rîuri, făcîndu-se lipsiţi de aceasta pentru răutatea socotelii şi rămînînd cu totul pustii şi neroditori, au căzut în multe primejdii de tot felul şi s-au risipit în toată lumea, încît mitropolia lor, ce era îndestulată de oameni, de puţini se locuieşte acum.
40 Vărsatu-s-a defăimare peste boierii lor,
Şi înseşi lucrurile mărturisesc proorociei: pentru că cei ce par că sînt boieri şi dascăli ai lor s-au făcut nevrednici de vreun cuvînt, iar cei ce erau de demult străluciţi şi vestiţi sînt cu totul nevestiţi şi defăimaţi de ei înşişi.[COLOR=#800080][1][/COLOR]
şi i-a rătăcit pe dînşii în loc neumblat şi fără de cale.
Iar Simmah, aşa: „Şi îi va rătăci pe dînşii întru deşertarea minţii lor.” Dumnezeu nu aduce rătăcire asupra cuiva, ci opreşte rătăcirea, însă pe cei ce nu se pleacă şi nu cred Lui îi lasă nechivernisiţi, iar ei - fiind neocîrmuiţi, purtîndu-se ici şi colo împrejur - se rătăcesc. Aceasta au pătimit-o şi Iudeii, pentru că, părăsind calea cea dumnezeiască, urmează gîndurilor lor.
41 Şi a ajutat săracului dintru sărăcie,
Pentru că neamurile cele sărăcite de demult au dobîndit dumnezeiescul ajutor şi au cîştigat bogăţia cea duhovnicească.
şi i-a pus pe ei ca pe nişte oi de moştenire.
Iar Achila, aşa: „Şi va ridica pe săracul din sărăcie şi îl va pune ca pe o turmă a rudeniei.” Căci se grijeşte de ei ca de nişte oi ale Sale, şi poartă grijă şi le chiverniseşte ca pe nişte rudenii după trup.
42 Vedea-vor drepţii, şi se vor veseli şi toată fărădelegea îşi va astupa gura sa.
Că, văzînd acestea, cei ce doresc îndreptarea gîndurilor se umplu de bucurie, iar cei ce voiesc a trăi întru păgînătate şi nelegiuire sînt siliţi a se pleca în pămînt şi a tăcea, înfrînîndu-se de dreapta hotărîre.
43 Cine este înţelept va păzi acestea şi va pricepe milele Domnului.
Că nu este al oricui nici a înţelege, nici a cunoaşte iconomiile cele iubitoare de oameni ale Mîntuitorului, nici a păzi dumnezeieştile puneri de legi, ci numai a celui ce-şi foloseşte înţelepciunea şi priceperea şi a celui ce strigă către Stăpînul: „Descoperă ochii mei, şi voi cunoaşte minunile din LegeaTa!”


[COLOR=#800080][1][/COLOR]E vorba de rabini şi de căpetenii.