Cat despe rugaciune, parerea mea e ca mai intai TREBUIE sa ne cunoastem pe sine. Sa ne intoarcem in noi si sa incercam sa descoperim ce ne este noua de folos. Pentru ca daca pe mine (spre ex) ma odhneste postul aspru pe tine mirela poate te odihneste cititul sau metaniile sau milostenia. De aceea Nu intodeauna ceea ce mie imi foloseste ajuta si un altul. Imi amintesc ca am citit odata intr-o carte a parintelui Porfirie asa:
Niciodata Batranul nu dadea acelasi sfat la 2 pers. CHIAR daca aveam ACELASI necaz.
Pentru ca omul este ca paharul, daca e mic este satisfacut cu cat are ..e plin si asta il multumeste nu priveste la celalat pahar mai mare si nici nu doreste sa aiba mai mult...ptr ca ar pierde si ceea e are deja prin revarsare.. Da sunt bune discutiile dar vedeti voi dragii mei, fiecare om este unic. Fiecare om iubeste/primeste/simte in felul sau. Niciodata 2 omameni nu vor simti la fel. [COLOR=Red]Rugaciunea adanca este o tacere adanca[/COLOR]...si prin asta cred ca am spus totul..