Cand Dumnezeu iti vorbeste prin oameni!
 

La biserica unde umblam: eu si sotia mea slujesc doi preoti. Unul e protopopul orasului si celalalt este doar slujitor al Sfantului Altar, parintele Pavel. Protopopul se intelege, fireste, se ocupa pe langa slujire si de problemele care apar in parohie si la bisericile din oras.
Cand a venit Episcopul locului parintele protopop s-a ocupat ca toate sa fie in regula. Pe cand pe parintele Pavel l-am vazut smerit stand intr-un colt. Mereu i-am asemanat cu Marta si Maria.
Odata mergeam la biserica si pe drum discutam aprins despre spunerea sotiei fata de sot. Cand ne-am apropiat de biserica i-am spus sotiei:
,,- Hai sa lasam discutia ca intram in biserica. La predica din timpul Liturghiei parintele Pavel ne-a dat raspuns la discutia noastra, fara sa fi auzit un cuvant din ea.
Odata am vrut sa iau Sfanta Impartasanie, si seara am mancat cam mult si m-am culcat cu burta plina. A doua zi nu stiam daca e bine sa ma impartasesc sau nu. Nu am m-am impartasit in duminica aceea si la predica parintele a spus:
- Este bine ca Hristos prin Sfanta Impartasanie sa intre intr-un pantece gol. Desigur ca Hristos poate intra si intr-un pantece plin dar este mai bine ca pantecele sa fie gol.
Altadata am fost obosit si nu mi-am facut rugaciunea cum trebuie, si la predica parintele a spus:
- Crezi ca insailand trei vorbe inseamna ca te rogi? Desigur ca el se
adreseaza multimii, si nu mie pesonal insa am impresia ca Dumnezeu imi vorbeste prin gura lui.
Voi ce parere aveti despre lucrurile astea?

Sigur ca Dumnezeu trimite gandul cel bun chiar cand avem nevoie de el, fie si prin aproapele.Important este sa avem mintea treaza in permanenta si mai ales credinta.

Sa stii ca si eu am aceeasi impresie. In unele predici, gasesc cuvinte si indemnuri la situatiile cu care ma confrunt in perioada aceea. Nu mai departe de duminica trecuta, cand ma chinuia gandul daca am facut sau nu bine un lucru, am gasit raspunsul exact in primele fraze ale preotului la predica. Altadata, gasesc raspunsuri si la oameni. Este, fara indoiala, si ceva psihologic, in sensul ca ,fiind mai receptiv la problemele care te preocupa, reusesti sa selectezi din imensa cantitatea de informatii care te asalteaza exact raspunsul la ceea ce te intereseaza, insa este foarte clar pentru un crestin ca Dumnezeu nu te lasa niciodata, si lucreaza atat de frumos.... :105:

Dar raspunsurile de la Dzeu le primesti numai la predici? Sau le poti primi si in afara bisericii?

Si eu am observat acelasi lucru de foarte multe ori, cand parintele la predica vorbea de parca-mi citise gandurile si framantarile. Dar nu numai prin glasul parintelui. Chiar si pe aici am impresia unei comunicari telepatice. Astazi ma gandeam (in urma unei emisiuni ascultate la radio-Trinitas) sa deschidem in topic cu titlul "Grup de rugaciune", unde sa se gaseasca intotdeauna voluntari care sa adauge in rugaciunile lor de zi cu zi, si cazurile cu adevarat grele. In seara asta cand am intrat pe forum, am avut placuta surpriza sa constat ca topicul era deja initiat...
Si mai zicem ca Dumnezeu nu ne iubeste!...

Si vantul, daca-l asculti, iti va murmura raspunsul...sigur, ca primesti raspunsuri si in afara bisericii, Dumnezeu este pretutindeni, dar fii cu bagare de seama, ca sunt si lupi in blana de oaie.

Fragment din Viata Sfantului Efrem Sirul
 

Odată îşi lăsă patria şi aceasta fiindu-i poruncit ca dumnezeiescului Avraam, a ajuns la cetatea Edesa, pe de o parte, pentru închinăciunea sfintelor moaşte, care erau întru dînsa, iar pe de alta, pentru întîlnirea cu un oarecare bărbat dintre cei cuvîntători, ca să ia model de viaţă de acolo. Acest lucru îl cerea de la Dumnezeu, adesea, zicînd:

- Doamne, Iisuse Hristoase, Stăpîne al tuturor, învredniceşte-mă ca, intrînd în cetatea Edesa, să mă întîlnesc cu acel bărbat, care va fi puternic a-mi grăi cele spre folosul sufletului.

Astfel rugîndu-se, cînd a ajuns la porţile cetăţii, era îngrijorat: cum adică se va apropia de acel bătrîn, ce va afla de la dînsul şi ce folos va dobîndi?

Deci, călătorind astfel cu aţintirea minţii, o femeie îndată îl întîmpină şi aceasta era desfrînată. Negreşit al lui Dumnezeu lucru era acesta; căci pentru cele bune, de multe ori le rînduieşte tainic pe cele potrivnice.

Deci, sfinţitul Efrem, astfel întîlnind pe desfrînata, stătea uimit oarecum, căutînd către dînsa, mîhnindu-se şi pătimind întru sine cu sufletul, că nu i s-a împlinit cererea după rugăciune, ci cu totul potrivnic. Iar ea văzîndu-l, iarăşi privea la dînsul cu ochi necuvioşi. Şi fiindcă astfel multă vreme se priveau unul pe altul, vrînd s-o ruşineze şi întru sfiala ce se cuvine femeilor a o aduce, i-a zis:

- Pentru ce nu te ruşinezi, o! femeie, privind la mine cu ochii aţintiţi?

Şi aceea zise:

- Dar mie aşa mi se cade a privi la tine, că din tine şi din a ta coastă sînt luată. Iar ţie ţi se cade a te uita nu către noi, ci în pămînt, din care ai şi fost luat.

Acestea auzindu-le Efrem a mulţumit şi femeii, pentru folosul ce a avut din vorbele ei, şi lui Dumnezeu cu fierbinţeală îi înălţa mulţumire; care chiar prin cele fără de nădejde de multe ori poate face lucruri bune.

Stiti cand pomenesti de cineva se intampla ca el tocmai sa iti bata la usa?
 

Astazi a fost chiar una din zilele mai grele ale mine, din punct de vedere sufletesc. Este vorba de o femeie care m-a ajutat de altfel foarte mult, dar problema este ca cere si mai mult, poate chiar peste puterile mele. Vesnic nemultumita, mereu cu pretentii. Este o femeie fara liniste si pace. Ca sa scurtez povestea, ma invinovateam de nerabdarea si intoleranta mea de care am dat dovada fata de ea, desi lumeste am fost foarte diplomata si am lasat cat am putut de mult de la mine in disputa care nu a intarziat sa apara intre noi.
Intru pe forum.
Citesc thread-urile la care sunt abonata.
Ma uit la ultimele postari si ce mai incolo si incoace dau peste acest subiect.
Nu ajung sa citesc tot, bucurandu-ma ca a deschis cineva acest topic si ca pot sa impartasesc si eu din intamplarile mele atat de dragi si atat de tainice prin care lucreaza Dumnezeu!
Si ce-mi vad ochii?
Windorin:

Dumnezeu sa te binecuvanteze windorin, si pe tine si pe cel care a initiat topicul si pe fiecare in parte care da marturie de purtarea de grija a lui Dumnezeu! De mii si mii de ori sa fiti binecuvantati. Mi-ati luminat ziua. Mi-ati bucurat inima si mi-ati usurat sufletul!

Pe tine te binecuvantam, inalte Dumnezeule si Doamne al milelor, Cel ce faci cu noi pururea lucruri mari si cu anevoie de urmat, slavite si prea minunate, care nu au numar.

In orice imprejurare,in oricare loc,in Bisrica si/sau in afara ei ,Dumnezeu iti vorbeste,depinde numai de tine (de mine,de noi,de fiecare dintre noi)cit de disponibila esti sa IL asculti.Desigur ca in BISERICA,si prin BISERICA(lui HRISTOS) este :CALEA,ADEVARUL si...VIATA.

Si eu am avut experiente de genul, am gasit raspunsuri la exact intrebarile care le aveam; nu mai zic de glasul Lui Dumnezeu prin preotul duhovnic...
Da, intr-adevar, Dumnezeu ne vorbeste prin oameni!:)