Am observat ca rugaciunea de lauda aduce mai multe foloase decit cea de cerere .
Am avut un servici foarte greu in sensul ca-mi solicita creierul la maxim eram atit de stresata ca nici acasa n-avea liniste , ma gindeam ca am gresit sau am uitat ceva . Parca traiam numai pentru servici . Intr-una din zile mergind la lucru mi-a venit in minte "Pre Tine te laudam pre ,Tine binetecuvintam .... " nu stiu prin ce minune ca nu prea ma rugam .(s-o fi rugat cineva pentru mine!? ).De atunci mi-am facut program ,in fiecare dimineata cintam pe drum aceeasi rugaciune (ma gindea cu parere de rau ca nu sint libera sa cint mai mult ). Si stiti ce s-a intimplat ? in scurt timp (citeva saptamini) am scapat ,am scapat de tot stresul .Nici nu-mi venea sa cred .De ce nu m-am rugat mai devreme ? Asi zice , incercati si voi ,mare putere are acest imn de slava.
Exista mai multe melodii .Mie mi-a placut mai mult corul Psalmodia ,dar si celelalte sint frumoase. Acest "Tine " , daca va dati bine seama de ce ziceti , va incalzeste inima ,vi se umezesc ochii ! Am scris ....poate e cineva interesat . Primesc si eu marturisiri , cu placere .

Asa este Maria,nici nu ne dam seama cat ajuta rugaciunea,ne avantam in cele lumesti ca niste roboti si uitam adevaratul sens al acestui tumultum de fapte si idei.Si eu am fost atacata odata de niste caini de paza,nu eram singura,dar era noapte si eram pe undeva intr-un sat din nordul tarii,am crezut ca nu mai scapam,dar n-am contenit sa spun rugaciunea catre Maicuta Domnului;"Imparateasa mea cea Preabuna si nadejdea mea Nascatoare De Dumnezeu,primitoarea saracilor si ajutatoarea strainilor,bucuria celor mahniti,acoperitoarea celor necajiti,vezi-mi nevoia,vezi-mi necazul,ajuta-ma ca pe un neputincios,hraneste-ma ca pe un strain,necazul meu i-L stii deci dezleaga-L precum voiesti,caci nu am ajutor afara de Tine,nici alta Mangaietoare Buna,nici alta pazitoare afara de Tine Maica Lui Dumnezeu,ca toate le poti cate le voiesti....asa stiam eu atunci sa ma rog in sinea mea...acum vre-o 15 ani.

De citiva ani obisnuiesc sa rostesc, atunci cind plec de acasa, o rugaciune inchinata Maicii Domnului.
In timpul studentiei spuneam tot timpul, mai ales in timpul sesiunilor, Tatal Nostru.
Imi amintesc - eh, tinerete, tinerete - ca la examenele orale, inainte de a alege un subiect de examen spuneam in gind Tatal Nostru si intindeam mina spre un bilet cu gindul ca Iisus si Maica Lui sint alaturi de mine. Si intotdeauna au fost alaturi de mine.:D

De unde ai stiut draga ca noua nu ne-a spus nimeni .
Parintii mei au fost crestini ,dar oameni simpli ,nu stiau nimic .
Si cind ma gindesc cite greutati m-ar fi ocolit cu mila Lui . Tie cine ti-a spus ?
Mie mama mi-a spus numai atit : sa tin minte Sfinta Cruce , ca daca ai Sf. Cruce sa
nu-ti fie frica de nimic . Mi-a folosit enorm de mult , dar foarte tirziu , intr-o incercare grea .In rest nimic ....nici un sfat .
Doamne ajuta !

maria55
Multi ani am fost rupt de biserica. Am mai povestit intr-o alta postare. Pur si simplu foarte multe au venit de la sine, sau mai bine spus de la Dumnezeu.
Imi aduc aminte ca, in urma cu ceva ani, eram ispitit de ceva si simteam ca cedez si mi-a venit un gind, sa rostesc Psalmul 50. Si l-am rostit multe saptamini, pina am scapat de acea ispita.
In studentie, cind eram in facultate imi impuneam un alt regim de viata, pur si simplu ma transformam intr-un alt om. Incercam sa nu supar pe nimeni, ma gindeam doar la examene, invatam si ma rugam.
Dar si petrecerea de dupa sesiune, compensa.....:D:D:D

Am vrur sa inchei pe astazi dar m-ai provocat .
Atunci crezi ca Dumnezeu ii iubeste pe unii mai putin de primesc daruri mai tirziu ?
Sau vede sufletul tau daca le primeste sau nu ? Ma uimeste ca te- a cercetat asa de tinar . Fii binecuvintat !

maria55
Si eu am crezut un timp ca iubirea Lui Dumnezeu pentru creatia Sa este graduala. Un om mai tinar decit mine m-a lamurit ca nu este asa. Prin jertfa Lui au fost rascumparate pacatele tuturor oamenilor, indiferent de rasa, sex, etnie, samd.
De multe ori nu percep sau nu inteleg lucrarea Lui asupra mea. Constientizez ca El a lucrat pentru binele meu mult mai tirziu si ramin uimit de iubirea si rabdarea pe care le are fata de mine.
NU am inteles ce ai vrut sa spui prin "Ma uimeste ca te-a cercetat asa de tinar."
Dar asta ramine pe miine.
Noapte buna.

Am vrut sa spun ca in tinerete mai tot omul rataceste , dar nu toti . Si daca te-a cercetat Dumnezeu asa devreme inseamna ce te-a iubit foarte mult dintotdeauna . Acum sint si mai trista ,imi dau seama ca prapastia in care am cazut eu a fost mult mai adinca decit credeam .
Doamne ajuta !

maria55
Cu adevarat spun ca am fost un om nebun, rupt de Dumnezeu.
Stiu ca este pacat sa spun depre cineva sau despre propria persoana ca este/sint nebun/a, dar chiar asa am fost.
Inca trag ponoasele celor facute in trecut, stiu asta si accept faptul ca trebuie sa-mi platesc pacatele. Prefer sa se intimple asta pe pamint, nu in cer.

Esti sigur "ca accepti" ? Nu stiu cine esti ,ai familie etc ? Daca zici ca accepti , inseamna ca n-ai primit lovitura decisiva , sa simti ca nu mai ai aer , sa simti ca ca s-au epuizat toate rezervele , sa simti "bolovanul" care-ti atirna in piept . Trebuie sa fim constienti ca oricind se poate si mai rau . Numai in cazul in care nu mai are ucigasul in ce sa loveasca decit in tine insuti , atunci poti sa zici , toate le accept .Dar ce vei face daca vei vedea ca toti in jurul tau care-ti sint dragi ca sint loviti (poate din cauza ta) , iar pe tine te ocoleste pentru lovitura cea de pe urma ca sa fie si mai decisiva ?
Cum accepti suferinta celorlalti , ca sa fiu mai explicita ?
Eu pot sa spun ca nu am nici o putere sa ma impotrivesc ,dar daca intr-adevar am acceptat-o nu stiu .
Doamne ajuta !