pacatul pedepsit
 

vreau sa va povestesc o intamplare.
zilele astea m-am dus sa ma inchin la moastele sf iosif cel nou de la partos.
in fata mea o femeie era la racla si se ruga.era f puternic parfumata.
dupa ce s-a inchinat , aplecat mai departe. smerita de mine cugetam:uite cat de parfumata este.las un pic sa treaca mirosul intepator de parfum si apoi ma inchin.
cand i clipa urmatoare, am calcat gresit si fac metanie in fata sf racle.
asa rusine ma cuprinse ca stateam latita in biserica, si ma durea si genunchiul ingrozitor.
atunci am inteles ca sf ma mustrase si imi atrasese atentia ca trebuie sa fiu mai atenta la mine insami.

M-ai facut sa rad...ai un stil criitoricesc foarte fain. Sper ca ti-a trecut genunchiul!!! :1:

Doamne ajuta!

Intr-o situatie asemanatoare m-am regasit si eu acum vreo 3 zile... in timp ce citeam pe un forum comentariile acide ale unei utilizatoare infumurate, ma gandeam ca mare paparuda trebuie sa mai fie de scrie asemenea lucruri... In timp de gandeam asta mancam un mar si mi-am muscat limba ingrozitor.:22: Mi-am dat seama imediat ca pacatuiam judecandu-mi aproapele...:2:

Sa ne apere Dumnezeu de pacat! Doamne ajuta!

Si eu am fost pusa adesea in aceleasi situatii in care au fost si persoanele pe care le-am judecat... si am procedat la fel sau chiar mai rau decat ele:2:. Dar aici e de vina mandria noastra, care daca nu poate razbate prin ea insasi, macar e satisfacuta cand il coboara pe altul, ca si cum s-ar inalta pe sine. De cele mai multe ori, criticam in altii propriile noastre defecte...

Eu as vedea in intamplarea ta mai mult o "pilda vie" decat
o pedeapsa. Sa nu vezi in Mantuitor pe cel ce pedepseste.
Trebuie sa te bucuri ca ai avut parte "pe loc" de aceea
invatatura. Iti va folosi. Inseamna ca nu era departe de
tine...