Dragii mei, am ajuns astazi cu masina intr-un sat inundat aici la mine in Vrancea. NU pot pur si simplu sa va descriu ce am vazut..lacrimile imi crug siroaie pe fata, este CUMPLIT DE DUREROS! O bunicuta m-a apucat de mana si mi-a soptit: mama da-mi un strop de putere..avea niste ochi imensi albastri si plini de lacrimi. Si-a plecat capul neputincioasa si a inceput sa planga in pumni. Ce vedeti la tv. e NIMIC!! Offf fratilor va rog cu lacrimi, Donati din inimile fratiilor voastre, un suspin, o lacrima, o rugaciune fierbite pentru acesti sinistrati..poate altii vor da bani, fiecare dupa posibilitate. Dar, eu nu pot, NU POTTTT uita privirea femeii care ma implora sa ii dau putere....donati fratilor aceea "putere"...printr-o mica jertfa personala..adunate poate vor cantari mult in fata Maicutei Precurate...va rog..din inima, pentru ei...

In rugaciunile de seara sa fim uniti pentru suferintele semenilor nostri. Este o datorie , a noastra a crestinilor de a face aceasta simpla, sincera si curata "donatie"de suflet.Intradevar Jenica, ochii care cer ajutor sunt cel mai greu de uitat .

Draga Jeni,

E intr-adevar tare dureros. Si ce e mai trist e ca suntem cu totii vinovati de ce li se intampla acestor oameni. Pentru pacatele mele, ale fiecaruia dintre noi, Dumnezeu ingaduie ca natura se se revolte. Se spune ca in Rai, dupa cadere, natura ar fi dorit sa-i distruga pe Adam si pe Eva, dar a fost oprita de Dumnezeu. Sa nu credem ca Dumnezeu nu e iubitor in ce face, nu. El e foarte iubitor, fiindca daca ar fi sa dea dupa cat suntem noi de mizerabili, ar fi numai durere si intristare aici. Dar cred ca Dumnezeu mai vrea sa ne spuna in mod subtil sa ne intoarcem la calea cea dreapta, fiindca El e bun, dar e si drept.

Sa ne unim mereu gandurile in rugaciune pentru cei in suferinta, pentru bolnavii stiuti si nestiuti, pentru cei din spitale, orfelinate, azile, pentru femeile insarcinate, pentru elevi, studenti si profesori, pentru cei care sunt in calamitati, in deznadejde, in mari ispite, si mai ales pentru cei adormiti. Si daca tot am facut lista, sa ma aveti si pe mine in gandul vostru, asa cum si eu va am in al meu.

Cu drag,
Elena

Elena, daca ar cat mai multi oameni ca tine...
Am ajuns la sinistrati datorita unei prietene care este jurnalista la ziarul Evenimentul Iasi. A venit aici sa transmita "adevarul" din punctul lor de vedere. Toate aceste 3 zile a stat la mine si am discutat mult despre suferintele vazute "pe teren".. Credeti-ma sunt pur si simplu deznadajduita de simplitatea cu care se vorbeste despre durerea, suferinta oamenilor. Despre nepasarea "mai marilor nostri".. Aceste zile m-au trezit la o realitate pe care pana acum poate nu am vrut sa o vad...sau pur si simplu mi-am dorit din toata inima sa fie "altfel". Ma intreb mereu, oare cati oameni ca Elena (spre ex.) au ramas in lume? cati au taria sa spuna: ceea ce se intampla este oarecum si responsabilitatea noastra??...
sunt deznadajduita fratilor, ma gandesc ca poate maine vom fi noi in locul lor si vom primi doar " o portie de reportaje"...
Multumesc Cristian, multumesc Elena, pentru ca v-ati facut timp 5 min sa raspundeti acestui apel UMANITAR!!! probabil sunt eu doar o biata "nebuna exagerat de sensibila" cum imi scria cineva pe privat...caruia ii multumesc!

Draga Jenica, in asemenea situatie ajutorul practic e mai mult decat necesar. Ai cumva nume si adrese a unor persoane afectate de inundatie, carora sa le trimitem cate ceva, caci omul se trezeste dintr-o clipa intr-alta fara cele necesare. Pe langa rugaciune mai trebuie si fapta. Este o ocazie buna de a face fapte bune, mai ales ca persoana nu poate sa intoarca binele facut. De exemplu acea batrana, care avea nevoie de un strop de putere, sau altii ca ea. E important de trecut si numarul de persoane din familie.
Acuma, daca tot ai dat dovada ca esti "nebuna exagerat de sensibila" (in sensul bun al cuvantului) te rog sa continui, ca cineva sa si primeasca ajutor. Multumiri anticipate, Anca

Anca, nu stiu adresa stiu doar ca o cheama Ioana:) Voi incerca saptamana viitoare sa merg din nou in sat si atunci iti voi spune eventual cateva nume si adrese in ideea ca poti ajuta si material. Eu nu am indraznit sa cer ceva, decat putina iubire/rugaciune. Am inteles ca deja au fost ajutati in mare parte de primar si preotul din sat. Dar orice ajutor este bine venit. Multumim in numele tuturor!
jenica