despre teatru
 

Despre actorii care joaca roluri de pagani putem spune ca fac un pacat ? Dar spectatorii ? Va rog nu va bateti joc, ca vorbesc serios de data aceasta.

Larry Hagman, cunoscut mai ales pentru rolul lui J.R. din megaserialul Dallas, a fost batut pe strada. Oamenii prinsesera asemenea ura fata de acest personaj negativ, incat, recunoscandu-l pe actor, i-au tras o corectie publica.

Pe de o parte, magulitor pentru actorul sifonat. Ce dovada mai buna ar putea fi ca si-a jucat bine rolul ?

Pe de altra parte, ma gandesc, cu ingrijorare, cam cat de idiot poate fi cineva ca sa confunde omul cu rolul, realitatea cu filmul ?

Eu propun, draga Vlad, sa fim mai inteligenti decat cei care au au avut pornirea sanatoasa sa i-o traga lui J.R., dar au esuat cotonogindu-l pe Larry Hagman. Mutatis mutandis, sa nu confundam rolul unui pagan cu un actor pagan. Cu atat mai putin este un pacat in privinta spectatorilor.

Pe de alta parte, a accepta roluri care fac apologia pacatului (de exemplu apologia homosexualitatii sau a avortului ori a adulterului, roluri tot mai frecvente intr-un show-biz dominat tot mai copios de o oculta iudeo-masonica), a accepta roluri care iau in ras pe Dumnezeu, pe credinciosi pentru credinta lor, ori Biserica pentru invatatura ei, poate fi ceea ce teologia morala catolica numeste "cooperare materiala la pacat", sau chiar pacat formal, dupa caz. Un actor ar trebui sa fie atent cu asemenea lucruri si sa isi intrebe duhovnicul sau pe ceilalti colegi de breasla crestini daca poate primi un asemenea rol.

Aş dori să ştiu, dacă cineva din cei ce citesc şi scriu pe forum, ştiu ce spun Sfinţii Părinţi despre teatru, lăsaând la o parte ce spune x şi y...

Bullshit. Iar se decontextualizeaza niste afirmatii, folosindu-se din plin argumentul gresit al autoritatii. Cum sa iei afirmatiile unor fiinte umane muritoare, failibile, ca reper moral absolut peste timp?! Pe vremea aceea, teatrul era de inspiratie "pagana", namely greco-romana, asa ca "Sfintii Parinti", adica ideologii noii religii dominante, devenite universale, isi prelucrau psihologic auditoriul/cititorii, prevenindu-i de asa-zisele mari pericole, gen vatamarea simtului moral, pierderea mantuirii, si alte abstractiuni. Greseau grosolan; scuze, l-am citit pe, sa dau un exemplu, Plautus. Omul a fost un urias; pe langa el, blasfemiatoarea-inotatoare-in-proprie-osanza, aka Alinutza, e o diletanta care gangaveste ceva prin falduri falnice de lipide (asa-zsiul ei talent e fabricat de mass-media). Nu vad nimic obscen sau periculos pentru suflet in piesele lui Plaut, de altfel perfect moralizatoare. Ati citit careva piesele sale? Bineinteles ca niste barbosi saturati de ascetism si de autoritate ar fi vrut doar...piese cu sfinti, probabil.

Eu nu mi-as face griji cine si ce serveste cui cat mi-as face griji cine si de ce gaseste placere in astfel de lucruri.

Adica intr-o societate crestinata ~90% si catehizata, tabloidele si altele asemenea inclusiv din audio-vizual ar trebui sa dispara de la sine, nu?

Problema de fapt asta este, de ce nu doar nu dispar, ci si prospera?

Sa intelegem ca tu inoti acum pe plaja opusa ascetismului?
Poate de asta gasesti pe Alinutza "moralizatoare". :24:

Iar nu intelegi nimic. Ai bug-uri majore de judecata. Ma refeream la jabba the hutt zisa si a lu' Pippidi, si ziceam ca ea e un diletant pe langa Plautus. Ma refeream la piesele lui Plautus ca sunt moralizatoare. Ma rog, oi fi scrantit-o eu cu topica frazei, da' nici matalutza nu te-ai chinuit prea tare sa vezi unde bat. Din moment ce o consider cum o consider, era si logic ca nu dau un gainatz uscat pe "operele" ei ce exalta anti-credinta Noii Ordini.

Sistemul nu are bug -uri pentru ca tu n-ai citit man -ul :21:

Verifica-ti formularea, despre Alinutza era vorba inainte de declaratia cu piesele moralizatoare.
Asta ai scris, asta am vazut, am zis ca poate nu ti-o place outside dar iti place inside :)