Cand suntem in lume?
 

"Iesiti din lume!"

Ce inseamna sa iesim din lume?

Se spune ca mintea este in lume atunci cand este miscata de:

1.atractia pentru castig
2.frica de pierdere

3. dorinta de a fi stimat
4. frica de a fi minimalizat

5. placerea de a fi laudat si validat
6. frica de a fi blamat

7.atractia pentru placeri
8. frica de dureri

Ce parere aveti?

Excelent subiectul, binevenit, multumesc.
Depasirea egocentrismului reiese clar din ce ai postat, mai dau si eu niste ture primprejur.
Pai, mai intai cred ca iesim din lume atunci cand rugaciunea noastra are un "moment" de curatie, cand mintea si inima s-au unit fie si o clipa cu Dumnezeu, dupa cuviinta.
Apoi, la Sfanta Liturghie suntem deja in Imparatie.
In rest, tot lucrul crestinesc ne face "cetateni cu 2 pasapoarte de identitate": in lumea asta SI IN IMPARATIA LUI DUMNEZEU.
Iesim din lume atat cat urmam pe Domnul nostru Iisus Hristos, in inima noastra, in cuget si in fapte. Cine traieste Fericirile, acela nu este din lumea asta.
Aliluia, Aliluia, Aliluia!

Puternice concluzii. Sa ne folosim de ele.
Sa ne supunem lor si sa vedem cat de "lumesti" suntem.

Mai sus, sunt prezentate patru caderi, iar nu opt.
Cele patru caderi au doua solutii: nadejdea in Dumnezeu si smerenia !

Multa , multa teorie si prea putina practica....Ce trist....

Macar teoria sa o stim, caci prin teorie putem mai usor sa ajungem la practica.
Cand omul stie, constiinta incepe sa lucreze. Nu te intrista, asa incepem.

Au americanii astia nesuferiti o vorba pentru care ii admir: "Cea mai buna practica e o teorie buna."
Ma rog, lor nu le-o folosi mereu, dar poate ne folosim noi de ea, uneori.

Cand uitam de Dumnezeu.

Draga Lavinia, nu crezi ca Invatatura Domnului e o teorie buna?
Si nu tocmai din acest motiv avem incredere si in practica?
Si nu arata practica (vezi de pilda marturiile sfintilor si ale Bisericii in general) tocmai acest lucru: ca teoria a fost si este buna?
Sunt mirat ca mai sunt dubii in sensul asta, sau poate nu am inteles eu ce ai vrut sa spui, iarta-ma daca am priceput altceva.

Din pacate un 'stil' mai simplu poate fi si alambicat.Poate asa sunt si eu.
Da, m-ai inteles gresit.Am vrut sa spun ca 'suntem' in 'lume'..cand numai la cele lumesti ne este gandul, si zicem, si spunem, si facem..uitand de Dumnezeu.Cand totul se prezinta in fatza noastra..intr-o 'singura dimensiune'....

Suntem in lume cand nu ne aflam in Hristos, cand uitam ca, de fapt, in El traim, in El ne miscam si suntem.
In lume sunt cand aceasta imi e mai apropitata inimii decat Dumnezeu. Sau cand lumea mi se face dumnezeu.